{"id":1861,"date":"2019-11-03T23:57:33","date_gmt":"2019-11-03T21:57:33","guid":{"rendered":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/?p=1861"},"modified":"2019-11-14T18:22:16","modified_gmt":"2019-11-14T16:22:16","slug":"claca-artistilor-de-la-gospodaria-enisala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/claca-artistilor-de-la-gospodaria-enisala\/","title":{"rendered":"Claca Artistilor de la Gospodaria Enisala"},"content":{"rendered":"
    \n
  1. REABILITAREA UNUI OBIECTIV DOBROGEAN DE 100 DE ANI<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

     <\/p>\n

    – Gospod\u0103ria tradi\u021bional\u0103 Enisala<\/p>\n

    – Reabilitarea acoperi\u0219ului din stuf<\/p>\n

    – Arti\u0219ti Dobrogeni la clac\u0103<\/p>\n

     <\/p>\n

    Gospod\u0103ria tradi\u021bional\u0103 Enisala<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u00cen centrul localitatii\u00a0Enisala<\/a>, la 6 km de orasul\u00a0Babadag<\/a>\u00a0si 51 km de\u00a0Municipiul Tulcea<\/a>, am \u00eent\u00e2lnit o gospod\u0103rie tradi\u021bionala adev\u0103rat\u0103, un ansamblu arhitectural cu o cas\u0103 mare din chirpici, piatr\u0103 \u0219i lemn,\u00a0 conservat\u0103 in situ (la fa\u021ba locului) \u0219i integrat\u0103 armonios peisajul specific dobrogean. Aceasta include o casa mare cu tind\u0103 central\u0103, dou\u0103 camere \u0219i acoperi\u0219 \u00een dou\u0103 ape din stuf, o casa mai mica cu func\u021biune de buc\u0103t\u0103rie de var\u0103, cu un cuptor din lut \u00een prisp\u0103 \u015fi o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 la intrare, iar \u00een spatele cur\u021bii se g\u0103se\u015fte o c\u0103mar\u0103 ce poart\u0103 numele de \u201echiler\u201c, dar \u015fi grajdul pentru animale, \u015foproane, un porumbar, un adev\u0103rat univers tradi\u0163ional nord-dobrogean care g\u0103zduie\u0219te de la c\u0103ru\u0163e pictate \u00een stil dobrogean, produse de fier\u0103rie, albin\u0103rit, ol\u0103rit, unelte pesc\u0103re\u015fti, la obiecte casnice \u015fi de me\u015fte\u015fug\u0103rit, specific dobrogene.<\/p>\n

     <\/p>\n

    Gospod\u0103ria este un spa\u021biu bine \u00eenchegat, ca o sintez\u0103 care dezv\u0103luie spiritul gospod\u0103riei nord-dobrogene. \u00cen interiorul acestui muzeu pot fi admirate \u0163es\u0103turi cu motive tradi\u0163ionale, dar \u015fi decora\u0163iuni ce scot \u00een eviden\u0163\u0103 spiritul acestei zone. Daca vom reu\u0219i s\u0103 pastr\u0103m aceste adev\u0103rate comori tradi\u021bionale, ca dovad\u0103 a existen\u021bei neamului nostrum pe meleagurile dobrigene, urma\u015fii no\u015ftri vor putea vedea \u015fi sim\u0163i spiritul unei case tradi\u0163ionale nord-dobrogene de la \u00eenceputul secolului al XX-lea prin intermediul acestui vestigiu istoric \u015fi cultural. Printre cavalerii care ap\u0103r\u0103 un fragment din istoria Dobrogei \u015fi pe care nu o va l\u0103sa s\u0103 piar\u0103 \u00een negura timpului se num\u0103r\u0103 \u0219i arti\u0219tii din Asocia\u021bia Arti\u0219ti Dobrogeni.<\/p>\n

     <\/p>\n

    La fa\u021bad\u0103 \u0219i pe latura dinspre strad\u0103 casa are prisp\u0103 cu balustrad\u0103 \u0219i st\u00e2lpi. Gospod\u0103ria tradi\u021bional\u0103 are la exterior ornamente colorate. La pazie \u0219i fronton, acestea sunt realizate \u00een tehnica traforului. S-au folosit motive florale, geometrice \u0219i zoomorfe foarte des \u00eent\u00e2lnite \u00een arhitectura tradi\u021bional\u0103 din aceast\u0103 zon\u0103. Anexele gospodaresti au fost reconstituite si au devenit acum spatii de reprezentare a colectiilor. Pot fi vazute: instrumentar agricol, carute pictate, tipic dobrogene; unelte pescaresti, scule si produse de dogarie, fierarie, albinarit, olarit, instrumentar pentru industria casnica textila.<\/p>\n

    Zona Dobrogei a cunoscut o istorie deosebit de fr\u0103m\u00e2ntat\u0103, care a contribuit la formarea unei culturi populare specifice.\u00a0Aspectul actual al Dobrogei este determinat de evenimentele istorice ce au avut loc pe acest teritoriu.<\/p>\n

    Principalele evenimente istorice care au generat structura etnic\u0103 a Dobrogei de ast\u0103zi sunt: r\u0103zboaiele balcanice, primul r\u0103zboi mondial, revizuirea frontierelor Rom\u00e2niei \u00een anul 1940 \u0219i al doilea r\u0103zboi mondial urmat de instaurarea regimului comunist.\u00a0Timp de 460 ani, c\u00e2t s-a aflat \u00een cadrul Imperiului Otoman, Dobrogea a c\u0103p\u0103tat tr\u0103s\u0103turi specifice.<\/p>\n

    Din motive istorice dar \u0219i pentru c\u0103 materialele folosite \u00een construc\u021biile caselor dobrogene tradi\u021bionale (lemnul, paiele, stuful, p\u0103pura)\u00a0sunt materiale putin rezistente\u00a0la\u00a0foc. Num\u0103rul cl\u0103dirilor vechi\u00a0din Dobrogea este restr\u00e2ns. Cele mai vechi monumente de arhitectur\u0103 vernacular\u0103 din Dobrogea de Nord sunt \u00eencadrate \u00eenceputului de secol XX.<\/p>\n

    Gospodaria\u00a0traditional\u0103 din satul Enisala a\u00a0apar\u021binut unui agricultor pe nume Iosif P. Dumitru \u0219i a devenit obiectiv turistic din 1971, dup\u0103 ce a fost restaurat\u0103. Interiorul locuin\u021bei este organizat dup\u0103 principii estetice tradi\u021bionale. Pere\u021bii \u0219i cele c\u00e2teva piese de mobilier simple sunt acoperite cu \u021bes\u0103turi din bumbac \u0219i borangic sau l\u00e2n\u0103. Sunt bogat ornamentate cu motive decorative specifice zonei. Arhitectura\u00a0gospod\u0103riei\u00a0de la Enisala este condi\u0163ionat\u0103 de materiile prime folosite: lutul, piatra, lemnul, stuful.\u00a0O influen\u021b\u0103 important\u0103 au avut-o la construc\u021bie\u00a0condi\u0163iile de mediu (gerurile \u015fi c\u0103ldurile mari).<\/p>\n

    Tipul clasic de locuin\u0163\u0103 dobrogean\u0103 este casa cu tind\u0103 \u015fi dou\u0103 camere, cu o prisp\u0103 joas\u0103 cu st\u00e2lpi de lemn cu pu\u0163ine ornamente. Funda\u0163ia era din piatr\u0103 \u015fi p\u0103m\u00e2nt, pere\u0163ii din chirpici, v\u0103rui\u0163i ulterior \u00een alb iar ornamentele din lemn si tamplaria de la ferestre \u0219i u\u0219i erau vopsite in albastru. Acoperi\u015ful avea dou\u0103 ape, din olane \u00een centru \u015fi sudul Dobrogei, iar \u00een delt\u0103 sau l\u00e2ng\u0103 lacuri, din stuf. Arhitectura a primit influen\u0163e din Balcani sau Anatolia, adaptate la condi\u0163iile de mediu.<\/p>\n

    Spre deosebire de alte regiuni ale\u00a0\u0163\u0103rii, \u00een Dobrogea nu \u00eent\u00e2lnim o arhitectur\u0103 realizat\u0103 \u00een totalitate din lemn, datorit\u0103 rarit\u0103\u0163ii acestui material. A fost ales lutul, ca material preponderent datorit\u0103 costului foarte mic. Se g\u0103sea \u00een natur\u0103, se prelucra foarte u\u015for \u0219i \u00een timp scurt.<\/p>\n

    Reabilitarea acoperi\u0219ului din stuf <\/strong><\/p>\n

    \u00cen cadrul proiectului “100 de ani la malul m\u0103rii cu arti\u0219ti dobrogeni”<\/em>, derulat de Asocia\u021bia Arti\u0219ti Dobrogeni din fonduri proprii \u0219i sponsoriz\u0103ri, am c\u0103utat simbolic un obiectiv de 100 de ani din Dobrogea, o gospod\u0103rie traditional\u0103 care mai p\u0103streaz\u0103 elementele arhitecturale dobrogene, obiecte care amintesc de me\u015fte\u015fugurile, obiceiurile \u015fi decoratiunile folosite \u00een trecut \u00een gospod\u0103rie, un obiectiv care are nevoie de reabilitare, pentru a putea transmite genera\u021biilor viitoare tradi\u021biile \u0219i dovada existen\u021bei dobrogenilor pe aceste meleaguri.<\/p>\n

    Am identificat astfel “Gospodaria \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 de la Enisala, conservat\u0103 in situ”, un simbol al arhitecturii traditionale dobrogene, dar care s-a deteriorat \u00een timp. Cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi Centenarului, precum \u0219i a celor 140 de ani de la alipirea Dobrogei, \u00een cadrul proiectului nostru am considerat c\u0103 trebuie s\u0103 contribuim \u015fi noi, arti\u0219tii dobrogeni, la salvarea acestui obiectiv muzeal, o zestre a neamului pe care dorim s\u0103 o pastr\u0103m a\u015fa cum am mo\u015ftenit-o,\u00a0 pentru a duce mai departe o mic\u0103 parte din tradi\u021bii, obiceiuri dobrogene \u0219i istorie.<\/p>\n

    Casa \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 tradi\u0163ional\u0103 de la Enisala, aflat\u0103 la 6 km de Babadag, \u00een comuna Sarichioi, satul\u00a0 Enisala, se afl\u0103 pe lista celor mai frumoase obiective turistice din nordul Dobrogei. Gospod\u0103ria \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 veche din anii 1900, conservat\u0103 \u201ein situ\u201c (pe locul s\u0103u), poate fi vizitat\u0103 de turi\u015fti \u00een drum spre Cetatea de la Enisala, situat\u0103 l\u00e2ng\u0103 localitate. Acest obiectiv func\u0163ioneaz\u0103 \u00een cadrul Institutului de Cercet\u0103ri Eco-Muzeale din Tulcea \u015fi este un punct muzeal al Muzeului de Etnografie \u015fi Art\u0103 Popular\u0103 (MEAP) Tulcea. Institutul poart\u0103 numele arheologului Gavril\u0103 Simion (1928-2010), \u00eentemeietorul muzeelor din jude\u0163ul Tulcea.<\/p>\n

    Simion s-a n\u0103scut \u00een B\u0103r\u0103gan, dar s-a stabilit \u00een Dobrogea, \u00eendragostit fiind de aceast\u0103 regiune. \u00cen cercet\u0103rile sale, arheologul a descoperit c\u0103su\u0163a tradi\u0163ional\u0103 de la Enisala, construit\u0103 la \u00eenceputul secolului IX. Gospod\u0103ria a apar\u0163inut ini\u0163ial unui s\u0103tean, Dumitru P. Iosif, \u015fi a fost cump\u0103rat\u0103 ulterior de Muzeul Deltei Dun\u0103rii (cum se numea pe atunci), care a renovat-o, a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it-o \u015fi a transformat-o \u00een obiectiv turistic.\u00a0 Actualmente gospod\u0103ria este \u00eengrijit\u0103 de familia unei localnice, Mariana Stan, angajat\u0103 la muzeul tulcean.<\/p>\n

    Pentru c\u0103 semnele vremii \u00eencepuser\u0103 s\u0103 degradeze elementele arhitecturale din lemn de la casa mare \u015fi acoperisul de la casa mic\u0103, iar acestea riscau s\u0103 se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze astfel \u00een condi\u0163ii improprii turi\u015ftilor veni\u0163i s\u0103 admire Enisala, am contribuit cu suportul material pentru vopsea, stuf \u015fi lemn \u0219i am angajat meseria\u015fi locali la refacerea coamei acoperi\u015fului casei mici, din fonduri proprii. Motivul pentru care ne-am implicat f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163inem cont dec\u00e2t c\u0103 este vorba de un obiectiv din Dobrogea este faptul c\u0103 muzeele sunt un bun al nostru\u00a0\u015fi al genera\u0163iilor viitoare, drept pentru care am sim\u0163it c\u0103 trebuie s\u0103 venim al\u0103turi de slujba\u015fii acestor institu\u0163ii \u015fi s\u0103 oferim din timpul nostru, din fondurile noastre, pentru ca un capitol de istorie s\u0103 r\u0103zbat\u0103 \u00een timp. Mai sunt multe de f\u0103cut aceas\u0103 gospod\u0103rie primitoare \u015fi orice sprijin este bine venit.<\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Arti\u0219ti Dobrogeni la clac\u0103<\/strong><\/p>\n

    \u00cen afar\u0103 de lucr\u0103rile de refacere ale acoperi\u0219ului din stuf, \u00een data de 7 iulie 2018 am organizat o zi de “clac\u0103”, a\u0219a cum se proceda “\u00een batrani”, la care oamenii se \u00eentalneau \u0219i d\u0103deau o m\u00e2n\u0103 de ajutor pentru reabilitarea gospodariei, apoi c\u00e2ntau, m\u00e2ncau \u0219i se veseleau. Ziua a \u00eenceput cu o excursie de documentare artistic\u0103 la Cetatea Enisala, apoi a continuat la Gospodaria dobrogean\u0103 \u021baraneasc\u0103 din Enisala, cu vopsirea elementelor din lemn de la casa mare \u0219i curatarea aleilor din b\u0103t\u0103tur\u0103.<\/p>\n

    S-au oferit prin voluntariat la clac\u0103 arti\u0219tii dobrogeni:<\/p>\n

      \n
    1. Ina Tablouri,<\/li>\n
    2. Gheorghe Caraiman,<\/li>\n
    3. Ferodin Iaia,<\/li>\n
    4. Marieana Oleniuc,<\/li>\n
    5. Serban George,<\/li>\n
    6. Vasile Munteanu,<\/li>\n
    7. Alexandru Ghinea,<\/li>\n
    8. Monica Gosoiu<\/li>\n
    9. Mirela Iuliana Turtoi.<\/li>\n<\/ol>\n

       <\/p>\n

      S-au mai oferit s\u0103 sprijine la clac\u0103:<\/p>\n

        \n
      1. Iuliana Titov, \u0219ef Serviciu Muzeu Etnografie \u0219i Art\u0103 Popular\u0103 din Tulcea,<\/li>\n
      2. Ghiulgihan Iaia, so\u021bia pictorului Ferodin Iaia<\/li>\n
      3. Ni\u021bu Mironel, cenzorul Asocia\u021biei Arti\u0219ti Dobrogeni<\/li>\n
      4. Mariana Stan, angajat\u0103 la Muzeul Gospod\u0103rie Tradi\u021bional\u0103 Enisala, care ne-a preparat pl\u0103cinte dobrogene.<\/li>\n<\/ol>\n

         <\/p>\n

        Pentru a finaliza ziua de lucru conform tradi\u0163iei, am organizat \u00een b\u0103t\u0103tur\u0103 pentru\u00a0 arti\u015ftii voluntari o mas\u0103 cu merinde traditionale dobrogene iar gazda ne-a \u00eent\u00e2mpinat cu placint\u0103 dobrogean\u0103. Seara arti\u0219tii au c\u00e2ntat, s-au veselit \u0219i au recitat poezii. Materialele pentru vopsit precum \u0219i transportul \u0219i masa au fost sponsorizate de prieteni care apreciaz\u0103 activitatile noastre \u015fi ne sus\u0163in. Atmosfera la clac\u0103 a debordat de entuziasm din partea arti\u0219tilor, care s-au oferit s\u0103 contribuie la reabilitarea gospod\u0103riei. Dup\u0103 claca traditional\u0103, s-au continuat timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 lucrarile de execu\u021bie pentru schimbarea acoperi\u0219ului din stuf la casa mica, din fonduri atrase de asocia\u021bie.<\/p>\n

        Iat\u0103 c\u0103 astfel misiunea pe care ne-am propus-o am \u00eendeplinit-o. Casa mic\u0103 din Gospod\u0103ria dobrogean\u0103 conservat\u0103 “in situ”, de la Enisala<\/em>, a primit un acoperi\u0219 nou din stuf pentru \u00eenc\u0103 10 ani, cu suportul Asocia\u021biei Arti\u0219ti Dobrogeni, au fost vopsite elementele constructive din lemn de la casa mare prin voluntariatul artistilor, iar pe data de 28 iulie 2018 a avut loc receptia la terminarea lucr\u0103rilor, \u00een cadrul careia au fost felicita\u0163i arti\u015ftii paricipan\u0163i la clac\u0103 \u015fi au fost \u00eenmanate diplome de voluntariat \u00eentr-un cadru festiv, din partea Institutului de Cercet\u0103ri Eco-Muzeale Simion Gavril\u0103 \u2013 Muzeul de Etnografie \u0219i Art\u0103 Popular\u0103 Tulcea.<\/em> Pentru a mul\u0163umi gazdelor, artista Maria Go\u015foiu a oferit muzeului o lucrare cu tem\u0103 tradi\u0163ional\u0103, pictat\u0103 \u00een tehnica artei naive, care se \u00eencadreaz\u0103 \u00een contextul decorului traditional \u015fi bucur\u0103 ochii turi\u015ftilor vizitatori.<\/p>\n

        \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Mirela Iuliana Turtoi \u2013 pre\u015fedintele fondator al Asocia\u0163iei Arti\u015fti Dobrogeni<\/em><\/p>\n

        \u00a0<\/strong><\/p>\n

         <\/p>\n\n\t\t