{"id":2138,"date":"2022-11-10T00:39:05","date_gmt":"2022-11-09T22:39:05","guid":{"rendered":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/?p=2138"},"modified":"2022-11-10T00:48:31","modified_gmt":"2022-11-09T22:48:31","slug":"capidava","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/capidava\/","title":{"rendered":"CAPIDAVA \u2013 \u201cCETATEA DE LA COTITUR\u0102\u201d \u0218I LEGENDA PODULUI DE PIATR\u0102"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n

CAPIDAVA \u2013 \u201cCETATEA DE LA COTITUR\u0102\u201d \u0218I LEGENDA PODULUI DE PIATR\u0102<\/b><\/p>\n

\u0218tiind faptul c\u0103 la Capidava se g\u0103se\u0219te o cetate antic\u0103, am \u00eenceput periplul istoric al arti\u0219tilor dobrogeni \u00eentre zidurile cet\u0103\u021bii, unde am intrat ca s\u0103 respiram istorie \u0219i s\u0103 ne inspir\u0103m, consider\u00e2nd c\u0103 este important ca acest castru roman s\u0103 fie pus \u00een valoare \u0219i promovat de arti\u0219tii dobrogeni, deoarece face parte din istoria Dobrogei.<\/p>\n

Povestea b\u0103tr\u00e2nei<\/i> \u201c<\/span>Cet\u0103\u021bii de la cotitur\u0103, aflate pe pintenul de st\u00e2nc\u0103\u201d<\/i>, a\u0219a cum este descris\u0103 de localnicii din zon\u0103, a \u00eenceput \u00een primii ani ai secolului II dup\u0103 Hristos, pe vremea \u00eemp\u0103ratului Traian.<\/p>\n

<\/a>\u00cen perioada romano-bizantin\u0103, castrul apare men\u021bionat \u0219i cu denumirea Capidana, iar istoria modern\u0103 aminte\u0219te c\u0103 localitatea, \u00een perioada de domina\u021bie turceasc\u0103 a Dobrogei a fost cunoscut\u0103 sub numele de Capuchioi \u0219i Kale-k\u00f6y, care \u00eenseamn\u0103 \u201dsatul cet\u0103\u021bii\u201d.<\/p>\n

Cetatea a fost descoperit\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul sec. XI de c\u0103tre Vasile P\u00e2rvan \u0219i apoi semnalat\u0103 \u00een scrierile lor de c\u0103tre Mihai Ionescu Dobrogeanu \u0219i Grigore Tocilescu, care au descoperit \u00een zon\u0103 unele piese antice.<\/p>\n

Locul \u00een care a fost construit Castrul de la cotitura<\/i>, a fost ales strategic pe o st\u00e2nc\u0103 \u00eenconjurat\u0103 pe trei laturi de ap\u0103, chiar l\u00e2ng\u0103 un vad de trecere al fluviului Dun\u0103rea, de aici put\u00e2nd-se supraveghea at\u00e2t ceea ce se petrecea pe ap\u0103, c\u00e2t \u0219i pe uscat, put\u00e2ndu-se pleca u\u0219or apoi \u0219i \u00een expedi\u021bii contra dacilor.<\/p>\n

\u00cen primele dou\u0103 veacuri de existen\u021b\u0103, cetatea a reprezentat una din fortifica\u021biile cele mai importante ale Imperiului Roman, fiind una dintre cet\u0103\u021bile romane din vremea r\u0103zboaielor daco-romane ale \u00eemp\u0103ratului Traian, \u00eentemeiat\u0103 pe frontiera dun\u0103rean\u0103 a imperiului Roman, de unde puteau fi controlate grani\u021bele cu a\u0219a zi\u0219ii \u201ebarbari\u201d.<\/p>\n

Cetatea a fost realizat\u0103 pe malul drept al Dun\u0103rii, \u00eentre H\u00e2r\u0219ova \u0219i Cernavod\u0103, pe o suprafa\u021b\u0103 aproximativ dreptunghiular\u0103, cu o poart\u0103 de acces lat\u0103 de 2 m, amplasat\u0103 pe latura de sud-est dinspre uscat, cu ziduri groase de 2 m si 5-6 m \u00een\u0103l\u021bime, av\u00e2nd 9 turnuri de peste 10 m.<\/p>\n

Pozi\u021bia ei strategic\u0103 rezulta \u0219i din faptul c\u0103 se afla la r\u0103sp\u00e2ntia unui nod al drumurilor din Scytia Minor (Moesia Inferior), pe aici trec\u00e2nd drumul imperial ce venea tocmai din Nordul Italiei, drumul care f\u0103cea leg\u0103tura cu cet\u0103\u021bile Pontului (Tomis) sau cel ce str\u0103b\u0103tea mijlocul \u0219i nordul provinciei romane. <\/span><\/p>\n

Capidava poate \u00eens\u0103 nu ar fi existat, dac\u0103 nu era acest vad de trecere al b\u0103tr\u00e2nului Danubius. Un lucru curios, chiar \u0219i \u00een prezent, vara, \u00een vremuri de mare secet\u0103, c\u00e2nd scad mult apele fluviului, \u00een dreptul crestei pantei dinspre Topalu se pot vedea st\u00e2nci ce r\u0103sar ca ni\u0219te col\u021bi din apa fluviului, gata s\u0103 sf\u00e2\u0219ie lemnul b\u0103rcilor ce au \u00eendr\u0103znit s\u0103 se aventureze pe valurile sale. Potrivit arheologilor ce au efectuat cercet\u0103ri \u00een acest loc, decenii de-a r\u00e2ndul, \u00een astfel de momente, <\/span>\u201epiepturile de st\u00e2nci se \u00eentind p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea l\u0103rgimii fluviului iar naviga\u021bia se face cu mult\u0103 greutate, neput\u00e2nd trece pe aici dec\u00e2t c\u00e2te un singur vas\u201d.<\/i><\/span><\/p>\n

O legend\u0103 local\u0103, prezent\u0103 pe ambele maluri ale fluviului, spune c\u0103 acele st\u00e2nci nu ar fi simple roci de pe fundul apei, ci p\u0103r\u021bi ale unui antic <\/span>\u201ePod de Piatr\u0103\u201d,<\/i><\/span> care ar fi existat aici pe vremea romanilor. Topograful de excep\u021bie, arheologul Pamfil Polonic (m\u00e2na dreapt\u0103 a marelui Tocilescu) scria la r\u00e2ndul s\u0103u de existen\u021ba \u00een antichitate a unui pod peste Dun\u0103re, la Capidava, \u00eentr-un loc \u00een care se putea construi f\u0103r\u0103 probleme. Drumurile care duceau la acest posibil pod (pe ambele maluri) sunt o certitudine, astfel c\u0103 teoria nu pare deloc o simpl\u0103 inven\u021bie. Speciali\u0219tii sec XX \u0219i XXI nu au putut \u00eens\u0103 confirma o astfel de realizare inginereasc\u0103, dar tradi\u021bia local\u0103 a <\/span>Podului de Piatr\u0103<\/i><\/span>, ce lega cele dou\u0103 maluri, se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103, transmis\u0103 de sute de genera\u021bii, \u00eencep\u00e2nd cu ge\u021bii \u0219i romanii care au tr\u0103it aici, la Capidava, acum aproape 2000 de ani, pe vremea lui Traian\u2026<\/span><\/p>\n

Astfel, acolo unde b\u0103tr\u00e2nul Danubiu face un larg cot, undeva \u00eentre satele Dun\u0103rea \u0219i Topalu, ge\u021bii au ridicat \u00een urm\u0103 cu mai bine de dou\u0103 milenii o cetate pe care au numit-o Capidava. M\u00e2ndra a\u0219ezare veghea unul dintre cele mai importante vaduri de trecere ale fluviului, aspect ce i-a conferit o importan\u021b\u0103 strategic\u0103 deosebit\u0103, \u0219i care, practic, i-a marcat existen\u021ba sa milenar\u0103. <\/span><\/p>\n

\u00cen locul vechii dave a b\u0103\u0219tina\u0219ilor (sau poate \u00een imediata apropiere) romanii au construit un castru puternic, ale c\u0103rui ziduri seme\u021be pot fi admirate \u0219i ast\u0103zi. A fost un ora\u0219 care a fost ridicat \u00een vremea \u00eemp\u0103ratului Traian (98-117), cel care a organizat limesul dun\u0103rean, \u0219i care a fortificat \u0219i construit majoritatea cet\u0103\u021bilor de pe aceast\u0103 linie de grani\u021b\u0103, de unde se putea \u021bine u\u0219or, sub observa\u021bie, malul Daciei lui Decebal. <\/span><\/p>\n

Fortifica\u021bie militar\u0103 impozant\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp un ora\u0219 \u2013 port cu o bogat\u0103 \u0219i \u00eenfloritoare activitate economic\u0103, Capidava a d\u0103inuit ne\u00eentrerupt aproape jum\u0103tate de mileniu, p\u00e2n\u0103 \u00een veacul al VI-lea, c\u00e2nd \u00een urma distrugerilor provocate de migratori cutriguri (559) a fost \u00een cele din urm\u0103 abandonat\u0103. \u00cen veacul al X-lea, povestea Capidavei a fost reluat\u0103, gra\u021bie controlului exercitat de Imperiul Bizantin, dar rena\u0219terea sa a fost de scurt\u0103 durat\u0103, aproximativ 50 de ani, ea fiind abandonat\u0103 dup\u0103 o distrugere violent\u0103 a pecenegilor, \u00een anul 1036.<\/span><\/p>\n

De la Traian \u0219i Hadrian (sec I-II) la Diocle\u021bian \u0219i Constantin cel Mare (sf\u00e2r\u0219it de sec III \u0219i prima jum\u0103tate a sec.IV) \u0219i p\u00e2n\u0103 la Iustinian (527-565), Cetatea de la Cotitur\u0103 a fost pentru romani \u0219i romano-bizantini un punct strategie extrem de important, nu doar gra\u021bie vadului de trecere a fluviului, ci \u0219i datorit\u0103 pozi\u021biei sale geografice deosebite, Capidava fiind practic un bastion natural, a c\u0103rui cucerire era incredibil de dificil\u0103.<\/span><\/p>\n

Cetatea Capidava a ocupat un loc important \u00een sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortifica\u021bia a fost construit\u0103 de solda\u021bii din Legiunea V Macedonica \u0219i Legiunea XI Claudia, \u00een timpul \u00cemp\u0103ratului Traian, la \u00eenceputul secolului al II-lea. \u00cen acela\u0219i timp au fost ridicate alte fort\u0103re\u021be \u0219i castre, care au format vechea grani\u021b\u0103 a Imperiului Roman de pe Dun\u0103re, cunoscut\u0103 sub denumirea de limes dun\u0103rean<\/i>.<\/p>\n

\u00cenainte s\u0103 fie identificat\u0103 \u0219i cercetat\u0103 fortifica\u021bia, la Capidava exista o exploatare de piatr\u0103 a unor antreprenori din Br\u0103ila, care au dinamitat toat\u0103 zona. Aproximativ un sfert din cetate este pierdut\u0103 pentru totdeauna, din aceast\u0103 cauz\u0103.<\/p>\n

Cetatea a suferit dou\u0103 perioade de distrugeri de pe vremea atacurilor popoarelor migratoare. Zidurile cet\u0103\u021bilor care se v\u0103d ast\u0103zi, nu sunt cele de pe vremea \u00eemp\u0103ratului Traian, ci sunt zidurile din sec IV ridicate dup\u0103 distrugerile carpogotice din sec III. Dup\u0103 refacere, castrul a mai fost distrus ulterior, fapt pentru care suprafa\u021ba cet\u0103\u021bii a fost restr\u00e2ns\u0103 iar cet\u0103\u021benii din a\u0219ez\u0103rile de l\u00e2ng\u0103 cetate s-au retras \u00een interiorul unor ziduri construite pe o arie mai mic\u0103.<\/p>\n

Cetatea Capidava a func\u021bionat ca un centru militar timp de c\u00e2teva secole. Ea a fost p\u0103r\u0103sit\u0103 de romani pe la \u00eenceputul secolului al VII-lea. Din acea perioad\u0103 sunt conservate o parte a por\u021bii castrului ini\u021bial \u0219i c\u00e2teva dintre bar\u0103cile incipiente, care au fost construite aici de militarii care au \u00eenceput s\u0103 supravegheze zona.<\/p>\n

Au fost g\u0103site obiecte ca proba a comer\u021bului la cetate, a c\u0103ilor comerciale, a modului \u00een care func\u021biona axa imperial\u0103 de aprovizionare, ra\u021bia militar\u0103 fiind trimis\u0103 din centrul imperiului, pentru solda\u021bii din cetate.<\/p>\n

La Capidava, arheologii au descoperit, printre altele, o bazilic\u0103 \u0219i peste 1000 de bordeie.<\/p>\n

\u00cen zona de nord a castrului este amplasat un turn masiv, rectacngular, de \u201dartilerie\u201d, care are \u0219i o ie\u0219ire de urgen\u021b\u0103 numit\u0103 \u201dpoterna\u201d. Aceasta era folosit\u0103 \u00een mod strategic, \u00een situa\u021bia \u00een care erau sub asediu \u0219i trebuia s\u0103 \u00ee\u0219i trimit\u0103 \u0219tafetele c\u0103tre fortifica\u021biile din nordul Dobrogei.<\/p>\n

Sub cetate au fost descoperite elemente de locuire din sec al II-lea asociate cu bar\u0103ci ale militarilor din primul castru \u00eentemeiat pe vremea \u00eemp\u0103ratului roman Traian, in contextul r\u0103zboiului cu Decebal.<\/p>\n

Pe faleza din partea de vest a turnului dinspre Dun\u0103re, mai exista o ie\u0219ire strategica spre malul apei, c\u0103tre amenajarea portuara a cet\u0103\u021bii. In acea zona existau mai multe cl\u0103diri cu caracter oficial si o zona de depozitare a produselor comercializate pentru uzul cavalerilor. In jurul cet\u0103\u021bii militare s-a dezvoltat o a\u0219ezare civila, deoarece in perioada sa de maxima dezvoltare Capidava controla un important teritoriu.<\/p>\n

Castrul are aproximativ un hectar \u0219i exist\u0103 inclusiv o incint\u0103 medieval\u0103, aflat\u0103 par\u021bial \u00een cercetare, care \u00eenregistreaz\u0103 o diferen\u021b\u0103 de nivel c\u0103tre sud.<\/p>\n

\u00cen apropierea turnului num\u0103rul 1, pe latura de nord a castrului era o zon\u0103 de locuire, \u00een cap\u0103tul c\u0103reia se afl\u0103 singura bazilic\u0103 descoperit\u0103 p\u00e2n\u0103 acum \u00een Cetatea Capidava. O parte a podelei a fost ref\u0103cut\u0103, a\u0219a cum a fost descoperit\u0103 \u00een timpul cercet\u0103rilor din anii 70-80, iar dalele existente acum imit\u0103 pavajul din c\u0103r\u0103mid\u0103 pe care l-a avut basilica. L\u0103ca\u0219ul de cult era de dimensiuni mici, dar avea o cript\u0103 (loculus), \u00een care era suficient spa\u021biu pentru dou\u0103 cutii \u00een care se puteau depune moa\u0219te.<\/p>\n

\u00cen timpul cercet\u0103rior au fost g\u0103site multe monede, inscrip\u021bii, amfore \u00een care erau depozitate gr\u00e2ne \u0219i semin\u021be, dar \u0219i obiecte de buc\u0103t\u0103rie, de uz personal, obiecte de podoab\u0103, de toalet\u0103, piepteni \u0219i catarame.<\/p>\n

S-a descoperit \u0219i o groap\u0103 de dimensiuni mari, un pu\u021b s\u0103pat \u00een st\u00e2nc\u0103 natural\u0103 care este \u00eenc\u0103 \u00een cercetare, iar ipotezele actuale sunt multiple. Exist\u0103 posibilitatea, fie a unui pu\u021b strategic de ap\u0103 sau chiar a unui edificiu de cult amenajat subteran.<\/p>\n

De asemenea, au fost descoperite \u0219i 5 vase de provizii (chiupuri sau dolia), \u00een care erau depozitate cereale \u0219i semin\u021be, iar unul dintre ele este intact.<\/p>\n

Pe Via Principalis exist\u0103 un fragment de poart\u0103 din vremea lui Traian. Odat\u0103 intra\u021bi pe poarta sudic\u0103 a cet\u0103\u021bii p\u0103\u0219im pe Via Principalis, delimitat\u0103 de c\u00e2te un trotuar, ast\u0103zi, par\u021bial restaurat.<\/p>\n

\u00cen incinta Cet\u0103\u021bii Capidava, \u00een anii 80, a fost descoperit\u0103 \u0219i o instala\u021bie termal\u0103, realizat\u0103 \u00een secolele II-III, cu deta\u0219amente din Legiunile V Macedonica \u0219i XI Claudia. Pot fi observa\u021bi \u0219i st\u00e2lpii de c\u0103r\u0103mid\u0103 care sus\u021bineau podeaua, iar dedesubt circula aerul cald ce \u00eenc\u0103lzea bazinul.<\/p>\n

Cetatea Capidava, monument istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative fort\u0103re\u021be de la frontiera Dun\u0103rii de Jos. \u00cen prezent, Castrul roman a fost reabilitat \u0219i a intrat \u00een circuitul turistic, din data de 15 iunie 2021. Cetatea Capidava face parte dintre cele 24 de situri arheologice din Dobrogea, identificate \u00een cadrul proiectului \u201dLimes, frontierele Imperiului Roman\u201d.<\/p>\n

Cetatea Capidava se afl\u0103, al\u0103turi de alte 23 de situri arheologice din Dobrogea, pe lista indicativ\u0103 UNESCO \u0219i ar putea intra \u00een Patrimoniul Mondial, fiind cea mai intens cercetata cetate romana de pe frontiera Dun\u0103rii de jos.<\/p>\n

Documentar realizat de Mirela Iuliana Turtoi.<\/b><\/p>\n

\"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\"<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 CAPIDAVA \u2013 \u201cCETATEA DE LA COTITUR\u0102\u201d \u0218I LEGENDA PODULUI DE PIATR\u0102 \u0218tiind faptul c\u0103 la Capidava se g\u0103se\u0219te o cetate antic\u0103, am \u00eenceput periplul istoric al arti\u0219tilor dobrogeni \u00eentre zidurile cet\u0103\u021bii, unde am intrat ca s\u0103 respiram istorie \u0219i s\u0103 ne inspir\u0103m, consider\u00e2nd c\u0103 este important ca acest castru roman s\u0103 fie pus \u00een valoare \u0219i promovat de arti\u0219tii dobrogeni, deoarece face parte din istoria Dobrogei. Povestea b\u0103tr\u00e2nei \u201cCet\u0103\u021bii de la cotitur\u0103, aflate pe pintenul de st\u00e2nc\u0103\u201d, a\u0219a cum este descris\u0103 de localnicii din […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2139,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[3,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2138"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2138"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2138\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2157,"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2138\/revisions\/2157"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2139"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2138"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2138"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2138"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}