<\/a>LEGENDELE CANARALELOR DE LA H\u00c2R\u0218OVA<\/b><\/p>\n\u201ePiatra cu capac\u201d \u2013 o legend\u0103 \u00een piatr\u0103<\/b><\/p>\n
Dup\u0103 cum poveste\u0219te dr. Constantin Nicolae, responsabilul Muzeului Carsium din H\u00e2r\u0219ova, o legend\u0103 local\u0103 spune c\u0103 \u201ePiatra cu capac\u201d a servit ca mas\u0103 armatelor lui Traian, sau poate chiar \u00eemp\u0103ratului, \u00een timpul r\u0103zboaielor dacice. Ca referin\u021b\u0103, se folose\u0219te faptul ca la H\u00e2r\u015fova, s-a descoperit, \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, bustul unuia din generalii romani care l-au \u00eenso\u0163it pe \u00eemp\u0103rat \u00een r\u0103zboaiele din anii 101-106 p. Chr.<\/p>\n
Piatra cu capac, la poalele dealului B\u0103roi, este o formatiune geologic\u0103 de circa 6 metri inaltime, care a mai fost numit\u0103 \u0219i \u201eSfinxul de la H\u00e2r\u0219ova\u201d sau \u201eSfinxul din Dobrogea\u201d. De\u0219i pentru cel de-al doilea nume concureaz\u0103 cu Sfinxul de la M\u0103cin.<\/p>\n
Legenda Mo\u015fului \u015fi a Babei, care vegheaz\u0103 Dun\u0103rea de secole, la H\u00e2r\u0219ova<\/b><\/p>\n
St\u00e2ncile \u00eengem\u0103nate \u00ee\u0219i pl\u00e2ng durerea l\u00e2ng\u0103 ap\u0103 Sc\u0103ldate de Dun\u0103re \u0219i purt\u00e2nd \u00een ad\u00e2ncuri m\u0103rturii de net\u0103g\u0103duit ale existen\u021bei milenare a str\u0103mo\u0219ilor, \u021binuturile cet\u0103\u021bii Carsium, de la H\u00e2r\u0219ova, sunt p\u0103str\u0103toare de legende \u0219i atrag tot mai des, \u00een ultima vreme, vizitatorii pasiona\u021bi de istorie, arheologie \u0219i mister. Se poate spune c\u0103 locuitorii zonei convie\u021buiesc cu propria istorie, \u00eens\u0103 pu\u021bini dintre ei mai \u0219tiu s\u0103 spun\u0103 pove\u0219ti auzite din b\u0103tr\u00e2ni despre st\u00e2ncile castrului roman, care str\u0103juiesc Dun\u0103rea de secole. Unul dintre ace\u0219tia este \u0219i dr. Constantin Nicolae, responsabilul Muzeului Carsium din H\u00e2r\u0219ova, care prime\u0219te oaspe\u021bii estivali interesa\u021bi de istoria locurilor \u0219i le poveste\u0219te lucruri inedite, printre care \u0219i una dintre cele mai tulbur\u0103toare legende de la malurile dun\u0103rene.<\/p>\n
Este povestea unei st\u00e2nci ciudate ce se ridic\u0103 parc\u0103 din Dun\u0103re, numit\u0103 de localnici Mo\u0219ul \u0219i Baba. \u00cen jurul acestui bloc de piatr\u0103 sculptat parc\u0103 de natur\u0103 cu o sensibilitate aparte s-a \u021besut o legend\u0103 fascinant\u0103 \u0219i emo\u021bionant\u0103, care vorbe\u0219te despre puterea sacrificiului \u0219i suferin\u021b\u0103 \u0219i ne readuce \u00een suflete cel mai fierbinte sentiment uman: dragostea. Dragostea Mamei \u015fi Tat\u0103lui fa\u0163a de copii! Dragostea Fratelui fa\u0163\u0103 de Frate!<\/p>\n
Dr. Constantin Nicolae m\u0103rturise\u0219te c\u0103 a auzit aceast\u0103 poveste de la un… \u201emo\u015f\u201d, undeva pe malul Dun\u0103rii, cu aproape o jum\u0103tate de secol \u00een urm\u0103. A fost pentru prima \u015fi ultima oar\u0103 c\u00e2nd afla legenda st\u00e2ncii \u201eg\u00e2nditoare\u201d \u0219i \u201e\u00eendurerate\u201d de l\u00e2ng\u0103 ap\u0103, poveste pe care n-a uitat-o niciodat\u0103 \u0219i pe care nu pierde prilejul s\u0103 o spun\u0103 mai departe celor interesa\u021bi de istoria \u0219i legendele Dobrogei.<\/p>\n
\u201eMult timp dup\u0103 ce am auzit aceast\u0103 poveste m-am tot g\u00e2ndit la ea. De c\u00e2te ori treceam pe l\u00e2ng\u0103 malul apei \u015fi priveam st\u00e2ncile \u00eempietrite \u015fi \u00eengem\u0103nate, m\u0103 str\u0103b\u0103tea un fior. Auzeam, de fiecare dat\u0103, ca un ecou venit din ad\u00e2ncul inimii, cuvintele \u015foptite ale ultimului povestitor. Sim\u0163eam c\u0103 trebuie s\u0103 spun mai departe aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ea este un cr\u00e2mpei din via\u0163a oamenilor acestor locuri! S\u0103 fi fost suferin\u0163a oamenilor at\u00e2t de mare? S\u0103 fie dragostea at\u00e2t de puternic\u0103? Nu am putut r\u0103spunde acestor \u00eentreb\u0103ri niciodat\u0103\u201d, spune, impresionat, dr. Constantin Nicolae.<\/p>\n
Dar iat\u0103 care este legenda tristelor st\u00e2nci \u00eencremenite \u00een durere, pe malul Dun\u0103rii, spus\u0103 de dr. Constantin Nicolae, responsabilul Muzeului Carsium, pe care o red\u0103m integral: \u201eSuntem \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva sute de ani, c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVI-lea. Cetele o\u015ftenilor turci, proaspe\u0163ii st\u0103p\u00e2ni ai Dobrogei, umblau la str\u00e2ngerea tributului prin casele gospodarilor locului \u00een c\u0103utare de fete pentru haremul sultanului \u015fi marelui vizir. L\u00e2ng\u0103 H\u00e2r\u015fova, pe malul apei, o familie de oameni s\u0103rmani \u00ee\u015fi cre\u015ftea cu fric\u0103 de Dumnezeu cei patru copii: trei fete \u015fi un b\u0103iat, acesta mai mic fa\u0163\u0103 de surorile lui. \u00centr-una din zilele verii, pe c\u00e2nd tat\u0103l \u00eempreun\u0103 cu mezinul erau \u00een p\u0103dure, iar mama treb\u0103luia prin cas\u0103, fetele se sc\u0103ldau. \u00cen acest timp, un p\u00e2lc de c\u0103l\u0103re\u0163i a ajuns pe coama dealului \u015fi a r\u0103mas c\u00e2teva clipe privind cele trei f\u0103pturi care se b\u0103l\u0103ceau, sco\u0163\u00e2nd strig\u0103te de bucurie \u00een apa r\u0103coroas\u0103 sub umbra unei s\u0103lcii. Toropi\u0163i de c\u0103ldur\u0103, sprijini\u0163i \u00een \u015feile cailor, dup\u0103 c\u00e2teva clipe, uit\u00e2ndu-se unii la al\u0163ii, le-a \u00eencol\u0163it acela\u015fi g\u00e2nd! F\u0103r\u0103 s\u0103 scoat\u0103 un cuv\u00e2nt, \u015fi-au \u00eempuns caii cu toat\u0103 puterea pintenilor \u015fi \u00een mare vitez\u0103, au gonit c\u0103tre \u0163\u0103rm. S\u0103rmanele f\u0103pturi nici nu au apucat s\u0103-\u015fi dea seama ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi s-au trezit \u00een mirosul arm\u0103sarilor \u00eenspuma\u0163i \u015fi m\u00e2inile aspre, puternice, b\u0103tute de m\u00e2netul spadei, ale tinerilor care le-au s\u0103ltat din ap\u0103 lu\u00e2ndu-le pe sus cu chiote \u00eentr-un grai str\u0103in! Doar un nor de praf s-a mai v\u0103zut \u00een urma lor. Strig\u0103tul de ajutor a r\u0103mas \u0163intuit \u00een frunzele salciei.<\/p>\n
Speriat\u0103, mama a dat fuga la locul de sc\u0103ldat. A g\u0103sit doar trei rochii puse cu grij\u0103 pe o creang\u0103 groas\u0103. Jalea p\u0103rin\u0163ilor a fost mare! \u00cen fiecare zi se rugau la bunul Dumnezeu s\u0103 fac\u0103 o minune \u015fi s\u0103 le aduc\u0103 copilele acas\u0103. Dar nu a fost s\u0103 fie a\u015fa! Treceau lunile \u015fi anii \u015fi \u00een loc de uitare, durerea sporea tot mai mult. B\u0103iatul deveni b\u0103rbat \u00een toat\u0103 firea \u015fi nu mai putea s\u0103-\u015fi vad\u0103 mama \u015fi tat\u0103l, care se stingeau \u00eencet, \u00eencet. Odat\u0103 \u015fi-a luat inima \u00een din\u0163i \u015fi le-a spus: \u201ePlec s\u0103-mi caut surioarele\u201d! Speria\u0163i c\u0103 vor r\u0103m\u00e2ne \u015fi f\u0103r\u0103 acesta, p\u0103rin\u0163ii au \u00eencercat s\u0103 se opun\u0103. Hot\u0103r\u00e2rea t\u00e2n\u0103rului r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 de neclintit! \u00centr-o diminea\u0163\u0103 s-a urcat \u00een luntre \u015fi a pornit pe Dun\u0103re, \u00een sus, spre Vidin! A\u015fa cum o nenorocire nu vine singur\u0103, b\u0103iatul nu s-a \u00eentors nici cu fetele, nici f\u0103r\u0103!<\/p>\n
Dup\u0103 ani, un c\u0103l\u0103tor a povestit prin t\u00e2rg, \u00eentr-o cr\u00e2\u015fm\u0103, cum c\u0103 din haremul pa\u015fei a fost furat\u0103 o t\u00e2n\u0103r\u0103 fat\u0103. Vorba a ajuns la urechile b\u0103tr\u00e2nilor! Speran\u0163a a \u00eenmugurit \u00een sufletele lor. \u201eM\u0103car unul s\u0103 vin\u0103\u201d, g\u00e2ndeau cu disperare cei doi. Din ziua aceea nu s-au mai dezlipit de malul Dun\u0103rii. To\u0163i cor\u0103bierii care urcau sau coborau prin fa\u0163a H\u00e2r\u015fovei, vedeau pe o costi\u015f\u0103 bolov\u0103noas\u0103 dou\u0103 mog\u00e2lde\u0163e aproape \u00eencremenite! \u201eUite Mo\u015ful \u015fi Baba – ziceau – \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 copiii\u201d! Apele s-au umflat, au sc\u0103zut, au b\u0103tut ploi, a c\u0103zut z\u0103pad\u0103, a fost ar\u015fi\u0163\u0103, a fost zi, noapte…<\/p>\n
Au trecut anii unul dup\u0103 altul. Cei doi nu s-au mai dezlipit de \u0163\u0103rm. Priveau mereu spre r\u0103s\u0103rit. De acolo trebuia s\u0103 le vin\u0103 pruncii! Acolo se afla speran\u0163a lor. Au r\u0103mas \u00eencremeni\u0163i, sprijini\u0163i unul de altul \u015fi dup\u0103 ce s-a stins ultima lumini\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 din ochii lor. Nimeni nu i-a mi\u015fcat din loc. S-au \u00eempietrit devenind dou\u0103 st\u00e2nci \u00eengem\u0103nate, una mai mic\u0103 spre ap\u0103, \u201eBaba\u201d, cealalt\u0103mai mare, \u201eMo\u015ful\u201d! A\u015fa stau de sute de ani. A\u015fa sunt \u015fi ast\u0103zi! Au r\u0103mas, cu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare, neclinti\u0163i cu speran\u0163a c\u0103 \u00eentr-o bun\u0103 zi \u00ee\u015fi vor vedea, \u00een zare, pe cei dragi venind acas\u0103…\u201d.<\/p>\n
Poveste de secol XVI, culeas\u0103 de Mirela Turtoi, cu ocazia vizitei arti\u0219tilor dobrogeni la Muzeul Carsium si scrisa in acest album, pentru a d\u0103inui pe mai departe, genera\u021biilor viitoare.<\/b><\/i><\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/284428747_4875987595839031_3922269521848861058_n-228x300.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/284507082_4875985962505861_1103309656654203246_n-300x254.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/285452047_4878518625585928_5936235099811411193_n-202x300.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/285641298_4875988419172282_641780934896387144_n-300x230.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/285781761_4875988299172294_1632026625898451068_n-300x186.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/286332377_4877317122372745_2798983332937586241_n-228x300.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/286351894_4875978175839973_8272767681178474864_n-226x300.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/canarale2-1623434265-300x200.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/20220604_131047-300x225.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/20220604_131544-225x300.jpg\")
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 LEGENDELE CANARALELOR DE LA H\u00c2R\u0218OVA \u201ePiatra cu capac\u201d \u2013 o legend\u0103 \u00een piatr\u0103 Dup\u0103 cum poveste\u0219te dr. Constantin Nicolae, responsabilul Muzeului Carsium din H\u00e2r\u0219ova, o legend\u0103 local\u0103 spune c\u0103 \u201ePiatra cu capac\u201d a servit ca mas\u0103 armatelor lui Traian, sau poate chiar \u00eemp\u0103ratului, \u00een timpul r\u0103zboaielor dacice. Ca referin\u021b\u0103, se folose\u0219te faptul ca la H\u00e2r\u015fova, s-a descoperit, \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, bustul unuia din generalii romani care l-au \u00eenso\u0163it pe \u00eemp\u0103rat \u00een r\u0103zboaiele din anii 101-106 p. Chr. Piatra cu capac, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2160,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[3,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2159"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2159"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2159\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2170,"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2159\/revisions\/2170"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2160"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2159"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2159"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2159"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/artisti-dobrogeni-150x150.png\")
<\/p>\n