{"id":410,"date":"2019-01-13T13:36:34","date_gmt":"2019-01-13T11:36:34","guid":{"rendered":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/?p=410"},"modified":"2019-11-03T19:13:46","modified_gmt":"2019-11-03T17:13:46","slug":"romani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/romani\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2ni"},"content":{"rendered":"\n

Obiceiuri\ndin Dobrogea<\/strong><\/p>\n\n\n\n

“Lazarelul”<\/em><\/strong> – in Sambata de Florii, in localitatea Izvoarele, <\/strong>cu\npopulatie preponderent greceasca. Obiceiul povesteste ca Lazar, moare intr-un\naccident in timp ce se afla la padure pentru a aduce hrana pentru animale. Mama\nsi fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un\ncopac cu ramuri bogate.<\/p>\n\n\n\n

“Olaria”<\/em><\/strong> – Este o traditie dobrogeana ce reprezinta purificarea\naerului si gonirea duhurilor rele din zona localitatii, inainte de inceperea\nPostului Mare. Se mai numeste \u201cOrarie\u201d sau Hurhumbalu functie de localitate\n(Izvoarele, Niculitel, Parches). Obiceiul consta in aprinderea pe dealuri a\nunor focuri din resturi vegetale sau din furajele consumate de animale in\ntimpul iernii, simbolizand purificarea vechii vegetatii, pentru a face loc unei\nvegetatii noi si prospere. Rostogolirea pe dealuri a rotilor de caruta\ninfasurate in paie, simbolizand cursul soarelui pe cer, simboliza si\npurificarea a tot ce a fost rau pentru comuniune.<\/p>\n\n\n\n

“Caloianul”<\/em><\/strong> \u2013 practicat dupa Paste – Obiceiul consta in fabricarea unei\npapusi de lut, ce era ingropata in camp, ca apoi dupa o perioada de timp sa fie\ndeshumata, rupta in bucati si imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea,\nbelsugul culturilor si regenerarea vegetatiei.<\/p>\n\n\n\n

“Paparuda\u201d<\/em><\/strong> <\/strong>– practicat in a\ntreia zi de Pasti in localitatile Niculitel, Luncavita, Vacareni, Jijila \u2013\n Obiceiul consta in stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei\nbatrane, impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte in curte.\nTinerele sau batranele, danseaza si canta pentru ploaie, apoi sunt udate de\ngazda sau se uda intre ele.<\/p>\n\n\n\n

“Colindatul”<\/em><\/strong> <\/em>– mersul cu Mos Ajunul, practicat in\nseara Ajunului de Craciun este un obicei pe care il intalnim si azi,\npracticat in general de copii care reiau colindele cantate altadata de cetele\nde feciori si barbati.<\/p>\n\n\n\n

“Ursul”,\n“Brezaia”<\/em><\/strong>,“Capra”<\/strong><\/em>\u2013 practicate in seara Ajunului de Craciun – obiceiuri al\ncolindatului cu masti, ce se mai practica in localitatile Niculitel, Valea\nTeilor, Greci, Enisala.<\/p>\n\n\n\n

“Mosoiul”<\/em><\/strong> – se practica si azi, numai la Luncavita, obicei al\ncolindatului cu masti ce a devenit o emblema nu numai a Luncavitei, dar si a\nDobrogei. <\/p>\n\n\n\n

“Oleleu”<\/em><\/strong>– <\/strong>practicat in seara Ajunului de\nCraciun de grupuri de flacai ce bat cu talangile in pamant fiind asezati in\ncerc sau semicerc in fata casei sau portii simbolizand protejarea gospodariei\nde spiritele rele. Obiceiul se mai practica in zona Macinului.<\/p>\n\n\n\n

“Semanatul”<\/em><\/strong>– <\/strong>practicat in ziua de Anul Nou \u2013\nObicei practicat de copii ce intra din casa in casa si arunca cu boabe de\ngrau, spunand vorbe de bun augur pentru rodul pamantului in anul nou ce va\nveni.<\/p>\n\n\n\n

“Boboteaza”<\/em><\/strong>– <\/strong>practicat in ziua de 6 ianuarie-\nObiceiul consta in recuperarea de catre flacai a crucii aruncate in apa,\ndovedind astfel trecerea lor in randul barbatilor.<\/p>\n\n\n\n

M\u00e2nc\u0103ruri\ndobrogene<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dintre m\u00e2ncarurile dobrogene amintim: bor\u0219ul\nde pe\u0219te, ciorba de burta, marinatele din peste, saramura de crap cu m\u0103m\u0103ligu\u021b\u0103, pestele la protap, crapul\numplut, c\u00e2rnatii de oaie, mielul la\nprotap, chefirul, garniturile de orez.\n<\/p>\n\n\n\n

Portul din Dobrogea<\/strong>\nprezinta caracteristicile zonelor muntenesti si de campie, de pe malul stang al\nDunarii.<\/p>\n\n\n\n

In prezent, porturile traditionale\nnu mai sunt prezente in totalitate, sau mai contin unele elemente specifice,\nele fiind inlocuite de portul orasenesc, de zi cu zi. Doar in zilele de\nsarbatoare sau la biserica, se mai pot intalni unele elemente ale porturilor\ntraditionale, purtate in special de catre batrani.<\/p>\n\n\n\n

Ca o caracteristica a regiunii este\nfaptul ca alaturi de populatia romaneasca se gasesc si alte minoritati\nnationale: lipoveni, bulgari, turci, macedoni si tatari. Astfel portul din\nDobrogea pastreaza aspectele specifice multitudinii etnice.<\/p>\n\n\n\n