{"id":467,"date":"2019-01-13T13:38:35","date_gmt":"2019-01-13T11:38:35","guid":{"rendered":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/?p=467"},"modified":"2019-11-03T19:13:46","modified_gmt":"2019-11-03T17:13:46","slug":"aromani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/aromani\/","title":{"rendered":"Arom\u00e2ni"},"content":{"rendered":"\n

COMUNITATEA AROM\u00c2NA<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Arom\u00e2nii (macedo-vlahi) constituie popula\u021bia\nautohton\u0103 romanizat\u0103 din sudul Peninsulei Balcanice, d\u0103inuind de 2000 de ani, p\u00e2n\u0103\nast\u0103zi \u00een localit\u0103\u021bi din Grecia, Albania, Bulgaria, Macedonia,\nSerbia-Muntenegru. \u00cen Dobrogea se considera ca au venit din Nord, dintr-o\nregiune vecina cu dacorom\u00e2nii. O alta ipoteza ar fi ca arom\u00e2nii sunt\ncontinuatorii populatiei din sud-estul Europei romanizate (macedoni, greci,\niliri, traci). In urma unor protocoale \u00eentre statul rom\u00e2n \u0219i celelalte state\ndin sud-estul Europei, o parte din arom\u00e2ni s-au str\u0103mutat \u00een Dobrogea, la\n\u00eenceput \u00een jude\u021bele Durostor \u0219i Caliacra ( Bulgaria de azi) de unde \u00een 1940\ns-au str\u0103mutat \u00een jude\u021bele Constan\u021ba (Mihail Kogalniceanu,Cogealac,\nTechirghiol, Cobadin, Ovidiu, Tariverde, Mihai Viteazu, Agigea) \u0219i Tulcea\n(Babadag, Ceamurlia de Sus).<\/p>\n\n\n\n

Costumele se caractesizeaza prin sobrietate si au\ninfluenta balcanica (grena, negru) cu pete de culoare ce imprim\u0103 o anume\nluminozitate (ro\u0219u, galben, violet, verde) si se compune din piese numeroase \u0219i\ndiverse (\u201cchiptare\u201d, \u201cfustane\u201d, \u201ccanduse\u201d, \u201cpoi\u201d, \u201cgiumidane\u201d, \u201csarica\u201d,\n\u201ccioariti\u201d, \u201cparpodzi\u201d etc), cu anumite accesorii din argint. Podoabele sunt\n\u201ctasul\u201d- un disc prins pe c\u0103ciula de postav; \u201cmardzeale\u201d-margele, cingatoare \u2013\n\u201cploci\u201d, cercei \u2013 \u201cminghiu\u0219i\u201d iar la barbate – lan\u021bul de prins briceagul\n(\u201cchiusteca di custura\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Sarbatori<\/strong><\/p>\n\n\n\n

  1. Ziua Nationala a\nArom\u00e2nilor, <\/strong>care se sarbatoreste pe 23 Mai prin spectacole in aer liber,\nexpozitii, manifestari culturale si evenimente culinare pentru prepararea si\ndegustarea produselor traditionale<\/li>
  2. Zilele culturii\narom\u00e2ne, <\/strong>cu festivaluri de folclor arom\u00e2n<\/li>
  3. Bune\u021bi arm\u00e2ne\u0219ti\n<\/strong>\u2013 festival culinar de mancaruri si dulciuri arm\u00e2nesti<\/li><\/ol>\n\n\n\n

    Arom\u00e2nii sarbatoresc si toate zilele festive din\nreligia crestin-ortodoxa<\/p>\n\n\n\n

    Obiceiuri la arom\u00e2ni<\/strong><\/p>\n\n\n\n

    Tradi\u0163iile \u015fi\nobiceiurile sunt un ansamblu de concep\u0163ii, de datini \u015fi credin\u0163e care se\nstatornicesc istorice\u015fte \u00een cadrul unor grupuri sociale sau na\u0163ionale \u015fi care\nse transmit prin viu grai din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie constituind pentru fiecare\ngrup social tr\u0103s\u0103tura lui specific\u0103. Obiceiurile str\u0103vechi au \u00eenc\u0103rc\u0103turi\nvalorice \u015fi semnifica\u0163ii profunde privind via\u0163a omului, a rela\u0163iilor lui cu\nnatura \u015fi lumea \u00eenconjur\u0103toare \u015fi diverse aspecte ale r\u00e2nduielii ei.<\/p>\n\n\n\n

    Nunta<\/strong><\/p>\n\n\n\n

    Dintotdeauna la\narom\u00e2ni cel mai important moment al vie\u0163ii este acela c\u00e2nd se \u00eentemeiaz\u0103 o nou\u0103\nfamilie. Tradi\u0163ional este pe\u0163itul. Pe\u0163itorul, al c\u0103rui demers era \u00eencununat de\nsucces prime\u015fte \u00een dar o pereche de pantofi. Dup\u0103 ce ambele familii s-au pus de\nacord are loc logodna mica (semnlu njicu, b\u00e2\u015fearea). Astfel p\u0103rintele fl\u0103c\u0103ului\nse duce la casa fetei \u00eempreun\u0103 cu pe\u0163itorul \u015fi cu b\u0103iatul unde beau \u0163uica \u015fi\nfata s\u0103rut\u0103 m\u00e2na viitorului socru iar acesta \u00eei d\u0103 un ban. Din acel moment fata\nera logodit\u0103. \u00cen perioada urm\u0103toare se stabilesc, data logodnei \u015fi data nun\u0163ii.\nFamiliile \u015fi rudele se preg\u0103tesc pentru acest eveniment. La logodn\u0103 (isozm\u00e2ta)\n\u00een casa fetei vin \u00eenc\u0103 o dat\u0103 la pe\u0163it dar \u00een num\u0103r mai mare cu cadouri \u015fi cu\n“semnulu”, un ban de aur sau o bijuterie cusut\u0103 pe un batic alb sau\nro\u015fu \u00eemp\u0103turit \u00een patru. Num\u0103rul persoanelor care vin din partea fl\u0103caului\ntrebuie s\u0103 fie f\u0103r\u0103 so\u0163. Se bea \u0163uic\u0103 cu bra\u0163ele \u00eencruci\u015fate dup\u0103 care tat\u0103l\nb\u0103iatului \u00eei d\u0103 tat\u0103lui fetei semnul cu care se pecetluie\u015fte voin\u0163a tinerilor de\na fi \u00eempreun\u0103 \u015fi din acel moment sunt cuscri \u015fi fac parte din familia l\u0103rgit\u0103 a\ncelor doi tineri. Urmeaz\u0103 petrecerea.La toate aceste evenimente se c\u00e2nt\u0103\nanumite c\u00e2ntece specifice.<\/p>\n\n\n\n

    Dup\u0103 logodn\u0103 se\nobi\u015fnuie\u015fte ca la ambele familii rudele \u015fi apropia\u0163ii s\u0103 mearg\u0103 acas\u0103 s\u0103-i\nfelicite \u201epi urari\u201d. Cu ocazia s\u0103rb\u0103torilor religioase dinaintea datei nun\u0163ii,\nrudele apropiate ale b\u0103iatului obi\u015fnuiesc s\u0103 mearg\u0103 \u00een vizit\u0103 la ,,isusita,,\npentru a se cunoa\u015fte. Cu aceast\u0103 ocazie logodnica prime\u015fte cadouri \u015fi multe\ndulciuri \u00een semn de bucurie.<\/p>\n\n\n\n

    La nunt\u0103 ambele\nfamilii \u00ee\u015fi preg\u0103tesc evenimentul. La fat\u0103 acas\u0103 se aranjeaz\u0103 zestrea \u015fi vineri\nseara rudele sunt a\u015fteptate . Soacra , cu o duminic\u0103 \u00eenainte de nunt\u0103, invit\u0103\n“suratele” domni\u015foarele de onoare la nunt\u0103 cu un m\u0103r ro\u015fu \u00een care a\n\u00eenfipt o moned\u0103. Suratele sunt rude apropiate ale miresei \u015fi sunt \u00een num\u0103r\nimpar. S\u00e2mb\u0103t\u0103 seara la casa mirelui se desf\u0103\u015foar\u0103 obiceiurile. Suratele\n“aprnidu aluatlu” timp \u00een care se c\u00e2nt\u0103 \u015fi dup\u0103 care to\u0163i\nparticipan\u0163ii arunc\u0103 un ban \u00een vasul cu f\u0103in\u0103. Banii se \u00eempart \u00eentre surate.\nUrmeaz\u0103 ca furta\u0163ii, sau cavalerii de onoare, s\u0103 b\u0103rbiereasc\u0103 mirele. \u00cen acest\ntimp se c\u00e2nt\u0103 dup\u0103 care \u00een prosop se pun bani de la participan\u0163ii la eveniment.\nSoacra mare are preg\u0103tit\u0103 p\u00e2nza alb\u0103 frumos \u00eempodobit\u0103 \u015fi un b\u0103\u0163 cu semnul\ncrucii \u00een v\u00e2rf. Na\u015ful mare coase hlambura dup\u0103 care pune trei mere \u00een v\u00e2rful\nei. Din acel moment na\u015ful conduce nunta. Se c\u00e2nt\u0103 anumite c\u00e2ntece specifice.\nNa\u015ful este adus la casa mirelui cu alai condus de mire, de cavalerii de onoare\n\u015fi muzic\u0103. Urmeaz\u0103 masa \u015fi petrecerea.<\/p>\n\n\n\n

    Duminic\u0103 diminea\u0163a se\npreg\u0103te\u015fte alaiul ce merge acas\u0103 la mireas\u0103 pentru a fi adus\u0103 la casa mirelui.\nSe aduce na\u015ful cu alai \u015fi muzic\u0103 \u015fi se porne\u015fte spre casa miresei. Cuscrii ,\najun\u015fi la mireas\u0103 sunt \u00eent\u00e2mpina\u0163i de mireas\u0103 \u015fi unul c\u00e2te unul sunt pofti\u0163i \u00een\ncas\u0103 \u015fi ea s\u0103rut\u0103 m\u00e2na persoanelor \u00een varst\u0103 \u015fi prime\u015fte un ban. Mirele \u015fi\ncavalerii de onoare sunt a\u015feza\u0163i separat, la o mas\u0103 aproape de intrare. La acea\nmas\u0103 sunt a\u015fezate un colac cu o bucat\u0103 de carne crud\u0103 \u201ep\u00e2ltare\u201d, orez dulce cu\nstafide, multe dulciuri \u015fi \u201epl\u00e2\u0163inta yrambolui\u201d, o pl\u0103cint\u0103 f\u0103cut\u0103 special\npentru mire. Mirelui \u015fi cavalerilor de onoare soacra mare le pune c\u00e2te o\nlingur\u0103 de metal la piept l\u00e2ng\u0103 floare. \u00cen tot acest timp la masa unde stau\nsocrii \u015fi na\u015fii se c\u00e2nt\u0103.<\/p>\n\n\n\n

    Dup\u0103 aceea, soacra\nmic\u0103 a\u015feaz\u0103 la masa lor o sticl\u0103 de t\u0103rie frumos \u00eempodobit\u0103 cu flori \u015fi funde\nl\u00e2ng\u0103 o alt\u0103 sticl\u0103 de t\u0103rie la fel de frumos \u00eempodobit\u0103 adus\u0103 de soacra mare.\nDin ele se toarn\u0103 \u00een dou\u0103 ce\u015fti noi, se face schimb de b\u0103utur\u0103 \u015fi se bea din aceste\nce\u015fti de c\u0103tre cei doi socri cu bra\u0163ele \u00eencruci\u015fate. \u00cenainte, fiecare se\norienteaz\u0103 spre r\u0103s\u0103rit \u015fi face semnul crucii. Dup\u0103 aceea socrul mare scoate\n\u201ear\u00e2voana\u201d care este tot un ban sau o bijuterie din metale pre\u0163ioase cusute pe\nun batic \u00eemp\u0103turit \u00een patru. Acesta este primit de tat\u0103l fetei, se atinge u\u015for\nde b\u0103rbie \u015fi de frunte, acela\u015fi gest este f\u0103cut de \u00eenc\u0103 c\u00e2teva persoane dup\u0103\ncare soacra mic\u0103 \u00eel preia \u015fi de obicei \u00eel pune miresei la g\u00e2t. Dup\u0103 servirea\nmesei, mireasa este adus\u0103 a\u015fezat\u0103 l\u00e2ng\u0103 mire \u015fi se porne\u015fte hora.<\/p>\n\n\n\n

    Dar na\u015ful poate avea o\nsurpriz\u0103. Se obi\u015fnuie\u015fte ca un copil dintre rudele miresei s\u0103 fure hlambura \u015fi\ns\u0103 o ascund\u0103. Nunta f\u0103r\u0103 hlambur\u0103 nu se poate, de aceea na\u015ful o cere pl\u0103tind \u00een\nschimbul ei o sum\u0103de bani negociat\u0103 . Cuscrii au venit preg\u0103ti\u0163i s\u0103 ia \u015fi\nzestrea. Socrul mare trebuie s\u0103-l pl\u0103teasc\u0103 pe un b\u0103ie\u0163el care, \u00een mod simbolic\nse opune. Se face o hor\u0103 mare \u015fi mireasa joac\u0103 \u00een frunte urmat\u0103 de familie \u015fi\nrudele apropiate. Dup\u0103 aceea intr\u0103 \u00een scen\u0103 na\u015ful \u015fi cuscrii \u00eempreun\u0103 cu rudele\nmiresei \u015fi hora mai continu\u0103 c\u00e2teva ture.<\/p>\n\n\n\n

    Dup\u0103 aceea mireasa\neste dus\u0103 \u00een cas\u0103 \u015fi pe o anflucat\u0103 alb\u0103 st\u0103 \u00een picioare la fel \u015fi mirele care\neste \u00eenso\u0163it tot timpul de doi cavaleri de onoare. Are loc \u201ehirtusearea\u201d, este\nun moment emo\u0163ionant pentru familia miresei, pe r\u00e2nd p\u0103rin\u0163ii \u015fi rudele\napropiate \u00ee\u015fi iau r\u0103mas bun de la mireas\u0103 \u015fi o \u00eencredin\u0163eaz\u0103 mirelui. Soacra\nmare \u015fi m\u0103tu\u015file fac cadouri ginerelui, de obicei un prosop. Se c\u00e2nt\u0103 c\u00e2ntece\nde r\u0103mas bun. C\u00e2nd iese din casa p\u0103rinteasc\u0103 mireasa \u00ee\u015fi face crucea de trei\nori cu fa\u0163a c\u0103tre r\u0103s\u0103rit, este \u00eenso\u0163it\u0103 de dou\u0103 persoane tinere, fra\u0163i, veri\n\u015fi soacra le a\u015feaz\u0103 pe umeri celor doi un cadou. Cu piciorul drept mireasa\np\u0103\u015fe\u015fte afar\u0103 din cas\u0103. Mireasa este dus\u0103 l\u00e2ng\u0103 mire, care este preg\u0103tit de\nplecare.<\/p>\n\n\n\n

    Soacra mic\u0103 are grij\u0103\ns\u0103 verse ap\u0103 \u00eenaintea miresei \u015fi dup\u0103, pe drumul ce-l str\u0103bate p\u00e2n\u0103 la ie\u015firea\ndin curtea p\u0103rinteasc\u0103. Acesta constituie un ritual de purificare a noului drum\npe care p\u0103\u015fe\u015fte mireasa \u00een via\u0163\u0103 al\u0103turi de mire. Se obi\u015fnuie\u015fte ca un grup de\ntineri s\u0103 \u0163in\u0103 calea mirelui. El pl\u0103te\u015fte \u015fi pot pleca la biseric\u0103 pentru\ncununia religioas\u0103. Mireasa este dus\u0103 la casa mirelui \u015fi este a\u015fteptat\u0103 cu\nmult\u0103 dragoste. Se a\u015fterne peste prag o \u0163es\u0103tur\u0103 de l\u00e2n\u0103 alb\u0103. La intrare\nprimii care ajung la casa mirelui iau din colacul preg\u0103tit dinainte, peste care\neste un caer de l\u00e2n\u0103 alb\u0103 din care rupe c\u00e2te pu\u0163in \u015fi se pune la ureche.<\/p>\n\n\n\n

    Primul lucru pe care\n\u00eel face mireasa, c\u00e2nd intr\u0103 \u00een curtea mirelui este de a s\u0103ruta un b\u0103ie\u0163el. Dup\u0103\naceea arunc\u0103 peste cap,un m\u0103r ro\u015fu \u00een care este \u00eenfipt un ban, cine-l prinde \u00eel\ntaie felii \u015fi \u00eel \u00eemparte celor din jur. \u00cen pragul casei st\u0103 soacra mare care\neste preg\u0103tit\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 mirii. Ea trebuie s\u0103 aib\u0103 pe cap ceva alb, are\npreg\u0103tit\u0103 pu\u0163in\u0103 untur\u0103, dou\u0103 p\u00e2ini, o can\u0103 cu ap\u0103 \u015fi un prosop mare alb.\nMireasa dup\u0103 ce face semnul crucii de trei ori, face \u015fi semnul crucii cu untur\u0103\npe tocul u\u015fii. Cele dou\u0103 p\u00e2ini i le pune soacra la fiecare sub\u0163ioar\u0103, \u00eei d\u0103\ncana de ap\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 dreapt\u0103 \u015fi \u00eei cupride pe cei doi miri cu prosopul \u015fi-i\ntrage \u00een acela\u015fi timp pe am\u00e2ndoi peste prag , p\u0103\u015find cu dreptul. \u00cen casa\nmirelui mireasa este \u00eenso\u0163it\u0103 tot timpul de o m\u0103tu\u015f\u0103 care are cu ea dulciuri.\nAcestea mireasa le ofer\u0103 m\u0103tu\u015filor mirelui. Petrecerea ce urmeaz\u0103 este \u00eenceput\u0103\nde na\u015f \u015fi to\u0163i participan\u0163ii c\u00e2nt\u0103 \u015fi danseaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zori.<\/p>\n\n\n\n

    Luni diminea\u0163a mireasa\nle toarn\u0103 celor din cas\u0103 ap\u0103 s\u0103 se spele pe fa\u0163\u0103. Se preg\u0103tesc pentru vizita\nna\u015filor \u015fi a buygeadzilor (rudele miresei). Na\u015ful \u015fi cavalerii de onoare aduc\ndulciuri \u015fi se servesc celor prezen\u0163i. Se pune masa \u015fi se petrece. Spre sear\u0103\nse duce mireasa la r\u00e2u. Are loc un ritual de purificare de aceast\u0103 dat\u0103 facut\nde cei doi tineri c\u0103s\u0103tori\u0163i. Mirele umple o can\u0103 de ap\u0103 dintr-o g\u0103leat\u0103 \u015fi o\nd\u0103 miresei \u015fi ea o vars\u0103. Se procedeaz\u0103 a\u015fa de trei ori, dup\u0103 aceea mireasa\numple cana tot de trei ori \u015fi o d\u0103 mirelui pentru a o v\u0103rsa. \u00cen jurul lor sunt\ncei apropia\u0163i \u015fi unii \u00eencearc\u0103 s\u0103-l stropeasc\u0103 pe mire cu ap\u0103 din g\u0103leat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

    Nunta se termin\u0103 dup\u0103\nce na\u015ful descoase hlambura, p\u00e2nza o pred\u0103 soacrei mari iar cele trei mere de pe\nhlambur\u0103 sunt t\u0103iate \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163ite celor prezen\u0163i. Din coada hlamburei se taie\ndin partea inferioar\u0103 dou\u0103 buc\u0103\u0163i mici de c\u0103tre mire. Cu cea r\u0103mas\u0103 el\nsimuleaz\u0103 c\u0103 o love\u015fte pe mireas\u0103,astfel \u00eencearc\u0103 s\u0103-i fie recunoscut\u0103\nautoritatea. Bucata r\u0103mas\u0103 se p\u0103streaz\u0103 \u00een cas\u0103. Pe vremuri se folosea ca furc\u0103\nde tors l\u00e2na. Nunta se termin\u0103 cu o bucurie \u015fi o \u00eemplinire deosebit\u0103, tinerii\nc\u0103s\u0103tori\u0163i pornesc \u00eempreun\u0103 \u00een via\u0163\u0103 pe acela\u015fi drum.<\/p>\n\n\n\n

    Nasterea<\/strong><\/p>\n\n\n\n

    Na\u015fterea unui copil\neste o mare bucurie. Acest eveniment este s\u0103rb\u0103torit conform tradi\u0163iilor\ncre\u015ftine. Se pune masa a treia sear\u0103 “\u0163ina ali St\u00e2m\u00e2rii”. Apoi dup\u0103\ndou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni se pune o mas\u0103 ziua “la culacu” la care particip\u0103\nnumai femei. \u00cen perioada de l\u0103uzie femeia nu trebuie s\u0103 plece de acas\u0103. Primul\ndrum \u00eel face la biseric\u0103 dup\u0103 40 de zile. De la biseric\u0103 trebuie s\u0103 mearg\u0103 cu\ncopilul la trei case din neamurile ei \u015fi la una se va lua pr\u00e2nzul, dup\u0103 care\nmerge acas\u0103. Botezul este momentul cre\u015ftin\u0103rii noului n\u0103scut.<\/p>\n\n\n\n

    Sursa http:\/\/www.aromanii.ro\/aromanii\/obiceiuri.html<\/a><\/p>\n\n\n\n

    \n\t\t