{"id":550,"date":"2019-01-13T13:45:30","date_gmt":"2019-01-13T11:45:30","guid":{"rendered":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/?p=550"},"modified":"2019-11-03T19:13:46","modified_gmt":"2019-11-03T17:13:46","slug":"rusi-lipoveni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artisti-dobrogeni.ro\/home\/rusi-lipoveni\/","title":{"rendered":"Ru\u0219i Lipoveni"},"content":{"rendered":"\n

Comunitatea Rusi Lipovenilor din Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Scurt\nistoric<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Fiind o etnie de sorginte slav\u0103, ru\u0219ii lipoveni\nsunt urma\u0219ii staroverilor, adic\u0103 ai adep\u021bilor credin\u021bei ortodoxe de rit vechi\ndin Rusia, care \u0219i-au p\u0103r\u0103sit patria \u00een secolele XVII-XVIII \u00een urma schismei\ndin Biserica Oficial\u0103 Rus\u0103, ca o consecin\u021b\u0103 tragic\u0103 a reformei de cult ini\u021biat\u0103\nde c\u0103tre \u021barul Alexei Mihailovici Romanov (tat\u0103l lui Petru cel Mare) \u0219i de\npatriarhul Nikon al Rusiei (1652-1658). Reforma, \u00eenceput\u0103 \u00een anul 1954, care\nviza modificarea ritualului bisericesc, a fost adoptat\u0103 de Soborul Bisericii\nOrtodoxe Ruse \u00een anul 1667. Cei care nu se supuneau noilor canoane erau\nanatemiza\u021bi, fiind considera\u021bi eretici, rascolnici (denumi\u021bi a\u0219a \u00een mod eronat,\npentru c\u0103 nu ei au fost aceia care au ini\u021biat rascolul – schisma). Dintre cei\ncare s-au \u00eempotrivit reformei, fiind adep\u021bii credin\u021bei str\u0103bune, \u00eei amintim pe\nepiscopii Pavel de Kolomna, Makarie de Novgorod, protopopii Avvakum, Neronov,\nboieroaica Morozova \u0219.a.<\/p>\n\n\n\n

Religia<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Credin\u021ba ru\u0219ilor staroveri din Rom\u00e2nia este\ncre\u0219tin-ortodox\u0103 de rit vechi, p\u0103s\u00adtrat\u0103 \u00eenc\u0103 din timpul cre\u0219tin\u0103rii oficiale a\nRusiei Kievene \u00een anul 988 de c\u0103tre cneazul Vladimir Sveatoslavici (980-1015).\n\u0218i \u00een prezent, slujbele se \u021bin \u00een bisericile staroverilor \u00een slavon\u0103\nbisericeasc\u0103, iar calendarul folosit este cel iulian (stabilit din ordinul lui\nIuliu Cezar, \u00een anul 46 \u00ee.Cr.) \u0219i nu cel gregorian (\u00eentocmit la sf\u00e2r\u0219itul\nsecolului XVI, din ordinul papei Grigore al XIII-lea \u0219i adoptat \u00een prezent \u00een\ntoate \u021b\u0103rile Europei; \u00een Rom\u00e2nia, el a fost introdus oficial \u00een anul 1919).\nDintre cele c\u00e2teva deosebiri de rit amintim: semnul crucii la staroveri se face\ncu dou\u0103 degete (cu ar\u0103t\u0103torul \u0219i degetul mijlociu) \u0219i nu cu trei, reprezent\u00e2nd\nDumnezeu-Tat\u0103l \u0219i Dumnezeu-Fiul (celelalte trei degete \u00eempreunate simboliz\u00e2nd\nSf\u00e2nta Treime); crucea ru\u0219ilor staroveri este cu opt col\u021buri (extremit\u0103\u021bi);\n\u00eenconjurul bisericii \u00een timpul procesiunilor se face dup\u0103 rotirea soarelui\n(dup\u0103 rota\u021bia acelor de ceasornic); numele M\u00e2ntuitorului se ortografiaz\u0103 cu un\nsingur I: Isus; oficierea liturghiei se face cu 7 prescuri \u0219i nu cu 5; icoanele\nse realizeaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een stil bizantin \u0219i numai pe lemn sau metal etc.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Obiceiurile\nrusilor-lipoveni<\/strong> <\/p>\n\n\n\n

Sunt in stransa legatura cu sarbatorile\nreligioase. Calendarul iulian pe care il respecta, a ramas neschimbat, acesta\neste decalat cu 13 zile fata de cel gregorian. Pana in zilele noastre,\nlipovenii au pastrat obiceiul efectuarii semnului crucii in aproape orice\nactiune pe care o intreprind.<\/p>\n\n\n\n

Cel mai bine s-au pastrat obiceiurile legate de\nMaslenita (Saptamana Branzei sau Lasata Secului) \u2013 saptamana de dinaintea\nintrarii in postul Pastelui. Este o saptamana de voie buna, sarbatorita cu\ncantece vesele pe strazile localitatilor si cu preparate lactate specifice: vareniki,\nblini, piroghi, <\/em>etc.<\/p>\n\n\n\n

In timpul slujbei de Florii, podelele bisericilor\nsunt acoperite cu un covor de iarba, in timp ce credinciosii tin in maini\nlumanari si crengute de salcie sfintite cu aceasta ocazie. Pastele este o\nsarbatoare foarte importanta pentru rusii lipoveni. Aceasta se sarbatoreste in\nfamilie, cu oua vopsite si cozonac, ce se sfintesc in dimineata Invierii,\nimediat dupa liturghie. Mielul nu face si el parte din traditia lor.<\/p>\n\n\n\n

Pe toata perioada Pastelui, la lipoveni exista\nobiceiul de a se pupa de trei ori cand se intalnesc, pronuntand Hristos a\ninviat! (Hristos voskrese!) <\/em>si respectiv Adevarat a inviat! (Voistinu\nvoskrese!)<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

De Craciun, exista obiceiul de a colinda, vestind\nNasterea Domnului, insa nu inainte de sarbatoare, ci dupa liturghie, si cu un\nsingur colind in repertoriu, preluat din cantarea bisericeasca Hristos se\nnaste \u2013 Hristos rajdaetsja.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Evenimentele importante din viata rusilor\nlipoveni prezinta cateva particularitati specifice:<\/p>\n\n\n\n

Botezul nou-nascutului<\/strong> se face prin\nscufundarea totala a copilului in cristelnita, de trei ori, iar acesta este\nsavarsit la cateva zile de la nastere, si are loc inainte de rasaritul\nsoarelui. Nasii de botez (o persoana masculina si una feminina) nu trebuie\nneaparat sa reprezinte un cuplu; de cele mai multe ori acestea au varste\nfragede. Daca nou-nascutul este baiat, el este dus in altar de catre preot, iar\nfetita este dusa pana la usa altarului. Dupa acest ritual, bebelusul devine\ncrestin, i se pune o cruciulita la gat si se imbraca cu o camasa incinsa cu un\nbrau subtirel, ca semn al crestinatatii. Prenumele copilului (in general unul\nsingur) era sugerat in trecut de catre preot, in functie de sfintii din\ncalendar sarbatoriti in perioada in care s-a nascut copilul.<\/p>\n\n\n\n

Casatoria<\/strong> a pastrat, fara dar si poate,\ncele mai multe particularitati traditionale. Evenimentul era precedat de\nlogodna (svatastvo)<\/em> celor doi tineri, ocazie cu care se organizau\npetreceri la casa fiecaruia dintre cei logoditi (acolisnaia <\/em>la baiat si devisnic<\/em>\nla viitoarea mireasa). Primul pas al logodnei este momentul cand fata ii\ndaruieste baiatului un batic rosu, semn al acceptarii casatoriei. Pana la\nnunta propriu-zisa (svadiba)<\/em>, pana nu demult se organizau sezatori la\ncare fetele si femeile cantau si confectionau batiste cu marginea dantelata, pe\ncare le daruiau nuntasilor. Inainte de cununia religioasa, care are loc imediat\ndupa liturghie, se practica un obicei de \u201ccumparare-vanzare\u201d a miresei de la\ncasa parinteasca, ocazie cu care sunt interpretate diferite cantece.<\/p>\n\n\n\n

Rusii-lipoveni, fiind extrem de credinciosi, si cum\ncredinta pentru ei este mai presus de orice, s-a pastrat obiceiul pana in\nzilele noastre ca mirii sa se cunune la biserica, in costumele traditionale\npentru viata religioasa. Ei ingenuncheaza in biserica in fata icoanei, cu o\ncandela aprinsa si incep rugaciunea pentru ca Dumnezeu sa le accepte casatoria\nsi sa ii fereasca de toate necazurile.<\/p>\n\n\n\n

In decursul liturghiei, fata primeste o kicika<\/em> (tichie\n\u2013 care de multe ori este brodata, cu aplicatii din margele si strange parul\nintr-un coc). Peste aceasta tichie vine \u201ekaseak\u201d<\/em>-ul, (marama), iar\ntoate sunt acoperite de batic. Kicika<\/em> este simbolul femeii\nmaritate. <\/p>\n\n\n\n

Dupa oficierea slujbei de cununie (venceanie)<\/em>,\noficiata in limba slavona, mirii se indreapta catre casa mirelui, ducand\nimpreuna o icoana si fiind insotiti pe noul drum de catre preoti. Cununia\ncivila si petrecerea propriu-zisa are loc spre dupa-amiaza, de multe ori\npetrecerea prelungindu-se pe durata a doua-trei zile. In trecut, nunta\nlipoveneasca era marcata de un aer de sobrietate, nefiind permisa muzica, ci\ndoar anumite cantece folclorice interpretate de meseni.<\/p>\n\n\n\n

O alta particularitate importanta si specifica\nevenimentelor lipovenesti este decesul<\/strong>. La decesul unui rus lipovean,\nacesta este privegheat timp de trei zile in camera din fata locuintei, fiind citita\nneintrerupt Psaltirea. Se aprinde candela, care trebuie sa arda timp de sase\nsaptamani. In jurul capului celui decedat se pune o cununa de hartie, pe care\nscrie in slavona Sfinte, puternice si nemuritorule Dumnezeu, indura-te de\nnoi!<\/em>, iar in mana i se pune o hartie cu binecuvantarea preotului. Slujba de\ninmormantare are loc la biserica, iar dupa inmormantare se organizeaza o masa\nintinsa la casa celui trecut in nefiinta. Coliva este facuta din grau fiert,\namestecat cu miere de albine.<\/p>\n\n\n\n

Mortul este pus in groapa cu picioarele spre est,\nspre locul unde sta crucea, intrucat exista credinta ca la invierea mortilor,\nprimul lucru pe care il va vedea cel decedat sa fie crucea.<\/p>\n\n\n\n

Sarbatorile\nreligioase <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Principalele\nsarbatori religioase ale acestora sunt:<\/p>\n\n\n\n