Istoria\ntiganilor<\/p>\n\n\n\n
Tiganii au migrat in Iran si in Asia\nmediteraneana, incepand din secolul V, apoi in Imperiul Bizantin in secolul IX,\nde unde au patruns in sud-estul si centrul Europei (secolele X \u2013 XIV), ca si in\nnordul Africii. In secolul XV au patruns in Europa apuseana (in special in\npeninsula iberica) iar din secolul XIX in cele doua americi.
\nUnii cercetatori considera ca au existat mai multe valuri de migratie din\nIndia. Si astazi exista triburi nomade sau semi-nomade in India, sustinand\nteoria ca romii au fost nomazi de la inceput, au parasit India in timpul unei\ninvazii si apoi au fost impinsi inspre Europa de razboaie si invazii\nulterioare. O alta teorie considera romii ca fiind o casta de razboinici\nadunata sa lupte cu invadatorii musulmani, care a parasit India ulterior.<\/p>\n\n\n\n
Limba tiganeasca are importante influente\npersane si armene, ceea ce dovedeste trecerea tiganilor prin aceste tari. Se\npare ca din Armenia (probabil datorita invaziei turce), tiganii s-au despartit\nin trei grupuri, mergand inspre nordul Marii Negre, sud (pana in Egipt) si vest\nspre Imperiul Bizantin. Tiganii care au mers spre Imperiul Bizantin sunt cei\ncare urmeaza sa se raspandeasca in toata Europa. Abundenta de cuvinte din limba\ngreaca sugereaza o prezenta relativ indelungata in Imperiul Bizantin. Probabil\ndatorita invaziei turce (din nou), tiganii au intrat in Balcani in secolul al\nXIV-lea, si dupa cucerirea balcanilor de catre fortele otomane unii au patruns\nin vestul Europei.<\/p>\n\n\n\n
In Europa, tiganii au fost tinuti in\nsclavie in Balcani (in special Moldova si Tara Romaneasca), ori si-au continuat\ncalatoria raspandindu-se in toata Europa, din Spania (1425) pana in Finlanda\n(1597). Pentru a obtine permise de trecere prin tarile din apus, unii tigani au\npretins ca sunt crestini din Egipt veniti in pelerinaj (iar mai apoi, cand nu\nau putut sa le obtina, au falsificat astfel de permise). Acest lucru, asociat\ncu infatisarea lor straina, duce la denumirea engleza de \u201egypsy\u201d si cea\nspaniola de \u201egitano\u201d, de la egiptean.<\/p>\n\n\n\n
Meseriile tiganilor<\/p>\n\n\n\n
Ghicitul<\/p>\n\n\n\n
Tiganii au avut mereu o aura misterioasa,\ninca de la venirea lor in Europa. Odata asociati cu o lume misterioasa a\nmagiei, ghicitul li se potrivea perfect. Totodata, ghicitul era o modalitate\nsimpla de a castiga bani. De-a lungul timpului, tiganii au folosit multe metode\nde ghicit, de la boluri de cristal, carti de tarot, pana la numerologie\n(interpretarea numerelor) si cititul in palma.<\/p>\n\n\n\n
Totusi, o explicatie mai rezonabila este\nca adevarata pricepere a ghicitoarelor este remarcabila lor abilitate de a judeca\ncaracterul omului si a vedea ce-si doreste acesta. Adevarul e ca oamenii tin\nminte ce se indeplineste si uita ce nu se indeplineste.<\/p>\n\n\n\n
Pentru a multumi clientii, ghicitoarele\nprezic deseori un viitor favorabil. Dar pentru a trezi interesul, ele ii previn\nde multele pericole care le stau in cale, care pot fi prevenite, desigur, tot\nde ele. Ca o regula, ghicitoarele nu folosesc ghicitul cu alti tigani. In\ncomunitatea lor, tiganii au alte modalitati de a prezice viitorul si de a\nvindeca. Tiganii poarta deseori amulete si talismane norocoase, pentru a\npreveni necazurile, spiritele rele si boala.<\/p>\n\n\n\n
Muzica <\/p>\n\n\n\n
O alta meserie este cantatul. Tiganii\nsunt, probabil, cel mai bine cunoscuti datorita muzicii lor. Exista numeroase\nizvoare istorice care mentioneaza muzicieni tigani cantand pentru regi si\nimparati. De asemenea, in tot estul europei, tiganii au fost intotdeauna\npreferati pentru evenimente ca nunti sau sarbatori. In multe instante, statutul\nde muzicieni de valoare le-a permis tiganilor sa aiba privilegii greu de\nobtinut altfel. Spre exemplu, desi ei erau inca vanduti ca sclavi in secolul al\nXIX-lea in Moldova si Tara Romaneasca, muzicienii tigani de prestigiu din\nTransilvania imperiului Austro-Ungar aveau un rol important in comunitatile\nsatesti si se bucurau de unele privilegii de care taranii romani nu se bucurau.<\/p>\n\n\n\n
Negustori si crescatori de cai<\/p>\n\n\n\n
Tiganii nu au fost priceputi doar la\ncantat. Alte meserii traditionale ale tiganilor? Ei au fost cunoscuti ca\ncrescatori si vanzatori de cai din vremuri stravechi. Caii au fost intotdeauna\nun important factor economic in viata lor, esentiali pentru stilul de viata\nnomadic, fiind ingrijiti si tratati ca atare. De altfel, tiganii erau apreciati\nsi de gadje pentru priceperea lor de a trata bolile cailor. Pe vremuri in satele\nromanesti, cand se imbolnavea o vaca oamenii se duceau cu ea la veterinar, dar\ncand se imbolnavea un cal ei se duceau la un tigan priceput. Deseori, tiganii\ncumparau un cal bolnav la un pret foarte mic, aveau grija de el, si cand acesta\nera din nou intr-o conditie buna, il vindeau la un pret mult mai mare. De aici\niese o alta meserie, negustoritul. Unde sunt destul de priceputi la tocmit.<\/p>\n\n\n\n
Tiganii in Romania<\/p>\n\n\n\n
In tarile romane sunt semnalati in secolul\nXIV, fie ca mestesugari liberi organizati in satre, fie ca robi. In Evul Mediu,\nmajoritatea tiganilor din tarile romane erau robi boieresti, domnesti sau\nmanastiresti, ocupatiile lor principale fiind acelea de caldarari, fierari,\naurari, spoitori sau cantareti.
\nIn secolul XIX, sub influenta ideilor liberale ale revolutiei de la 1848, toti\noamenii au fost declarati liberi si egali, robia tiganilor fiind definitiv\nabolita in 1856.<\/p>\n\n\n\n
Cand,\ncum si de ce au migrat tiganii in Europa?<\/p>\n\n\n\n
Migratia efectiva a tiganilor in Europa a\ninceput in secolul XIV odata cu cucerirea de catre turci a portului grecesc\nGallipoli. De altfel ascensiunea triburilor nomade indiene a fost strict legata\nde victoriile turcesti si de faurirea puternicului Imperiu Otoman, tiganii\nprosperand in interiorul lui. In\nRomania se intalnesc 5 caste: \u201clingurari\u201d, \u201cursari\u201d, \u201cAurari\u201d, \u201cL\u0103utari\u201d , \u201cNetosi\u201d (acroba\u0163i \u015fi\nghicitori). Primele patru dintre aceste castele locuiesc mai mult \u00een ora\u015fe,\nunde au incropit afaceri. <\/em><\/p>\n\n\n\n Sursa http:\/\/www.descopera.org\/originea-si-istoria-tiganilor\/<\/a><\/em><\/p>\n\n\n\n