Evenimente

Claca Artistilor de la Gospodaria Enisala


  1. REABILITAREA UNUI OBIECTIV DOBROGEAN DE 100 DE ANI

 

– Gospodăria tradițională Enisala

– Reabilitarea acoperișului din stuf

– Artiști Dobrogeni la clacă

 

Gospodăria tradițională Enisala

 

 

În centrul localitatii Enisala, la 6 km de orasul Babadag si 51 km de Municipiul Tulcea, am întâlnit o gospodărie tradiționala adevărată, un ansamblu arhitectural cu o casă mare din chirpici, piatră și lemn,  conservată in situ (la fața locului) și integrată armonios peisajul specific dobrogean. Aceasta include o casa mare cu tindă centrală, două camere și acoperiș în două ape din stuf, o casa mai mica cu funcțiune de bucătărie de vară, cu un cuptor din lut în prispă şi o fântână la intrare, iar în spatele curții se găseşte o cămară ce poartă numele de „chiler“, dar şi grajdul pentru animale, şoproane, un porumbar, un adevărat univers tradiţional nord-dobrogean care găzduiește de la căruţe pictate în stil dobrogean, produse de fierărie, albinărit, olărit, unelte pescăreşti, la obiecte casnice şi de meşteşugărit, specific dobrogene.

 

Gospodăria este un spațiu bine închegat, ca o sinteză care dezvăluie spiritul gospodăriei nord-dobrogene. În interiorul acestui muzeu pot fi admirate ţesături cu motive tradiţionale, dar şi decoraţiuni ce scot în evidenţă spiritul acestei zone. Daca vom reuși să pastrăm aceste adevărate comori tradiționale, ca dovadă a existenței neamului nostrum pe meleagurile dobrigene, urmaşii noştri vor putea vedea şi simţi spiritul unei case tradiţionale nord-dobrogene de la începutul secolului al XX-lea prin intermediul acestui vestigiu istoric şi cultural. Printre cavalerii care apără un fragment din istoria Dobrogei şi pe care nu o va lăsa să piară în negura timpului se numără și artiștii din Asociația Artiști Dobrogeni.

 

La fațadă și pe latura dinspre stradă casa are prispă cu balustradă și stâlpi. Gospodăria tradițională are la exterior ornamente colorate. La pazie și fronton, acestea sunt realizate în tehnica traforului. S-au folosit motive florale, geometrice și zoomorfe foarte des întâlnite în arhitectura tradițională din această zonă. Anexele gospodaresti au fost reconstituite si au devenit acum spatii de reprezentare a colectiilor. Pot fi vazute: instrumentar agricol, carute pictate, tipic dobrogene; unelte pescaresti, scule si produse de dogarie, fierarie, albinarit, olarit, instrumentar pentru industria casnica textila.

Zona Dobrogei a cunoscut o istorie deosebit de frământată, care a contribuit la formarea unei culturi populare specifice. Aspectul actual al Dobrogei este determinat de evenimentele istorice ce au avut loc pe acest teritoriu.

Principalele evenimente istorice care au generat structura etnică a Dobrogei de astăzi sunt: războaiele balcanice, primul război mondial, revizuirea frontierelor României în anul 1940 și al doilea război mondial urmat de instaurarea regimului comunist. Timp de 460 ani, cât s-a aflat în cadrul Imperiului Otoman, Dobrogea a căpătat trăsături specifice.

Din motive istorice dar și pentru că materialele folosite în construcțiile caselor dobrogene tradiționale (lemnul, paiele, stuful, păpura) sunt materiale putin rezistente la foc. Numărul clădirilor vechi din Dobrogea este restrâns. Cele mai vechi monumente de arhitectură vernaculară din Dobrogea de Nord sunt încadrate începutului de secol XX.

Gospodaria traditională din satul Enisala a aparținut unui agricultor pe nume Iosif P. Dumitru și a devenit obiectiv turistic din 1971, după ce a fost restaurată. Interiorul locuinței este organizat după principii estetice tradiționale. Pereții și cele câteva piese de mobilier simple sunt acoperite cu țesături din bumbac și borangic sau lână. Sunt bogat ornamentate cu motive decorative specifice zonei. Arhitectura gospodăriei de la Enisala este condiţionată de materiile prime folosite: lutul, piatra, lemnul, stuful. O influență importantă au avut-o la construcție condiţiile de mediu (gerurile şi căldurile mari).

Tipul clasic de locuinţă dobrogeană este casa cu tindă şi două camere, cu o prispă joasă cu stâlpi de lemn cu puţine ornamente. Fundaţia era din piatră şi pământ, pereţii din chirpici, văruiţi ulterior în alb iar ornamentele din lemn si tamplaria de la ferestre și uși erau vopsite in albastru. Acoperişul avea două ape, din olane în centru şi sudul Dobrogei, iar în deltă sau lângă lacuri, din stuf. Arhitectura a primit influenţe din Balcani sau Anatolia, adaptate la condiţiile de mediu.

Spre deosebire de alte regiuni ale ţării, în Dobrogea nu întâlnim o arhitectură realizată în totalitate din lemn, datorită rarităţii acestui material. A fost ales lutul, ca material preponderent datorită costului foarte mic. Se găsea în natură, se prelucra foarte uşor și în timp scurt.

Reabilitarea acoperișului din stuf

În cadrul proiectului “100 de ani la malul mării cu artiști dobrogeni”, derulat de Asociația Artiști Dobrogeni din fonduri proprii și sponsorizări, am căutat simbolic un obiectiv de 100 de ani din Dobrogea, o gospodărie traditională care mai păstrează elementele arhitecturale dobrogene, obiecte care amintesc de meşteşugurile, obiceiurile şi decoratiunile folosite în trecut în gospodărie, un obiectiv care are nevoie de reabilitare, pentru a putea transmite generațiilor viitoare tradițiile și dovada existenței dobrogenilor pe aceste meleaguri.

Am identificat astfel “Gospodaria țărănească de la Enisala, conservată in situ”, un simbol al arhitecturii traditionale dobrogene, dar care s-a deteriorat în timp. Cu ocazia sărbătoririi Centenarului, precum și a celor 140 de ani de la alipirea Dobrogei, în cadrul proiectului nostru am considerat că trebuie să contribuim şi noi, artiștii dobrogeni, la salvarea acestui obiectiv muzeal, o zestre a neamului pe care dorim să o pastrăm aşa cum am moştenit-o,  pentru a duce mai departe o mică parte din tradiții, obiceiuri dobrogene și istorie.

Casa ţărănească tradiţională de la Enisala, aflată la 6 km de Babadag, în comuna Sarichioi, satul  Enisala, se află pe lista celor mai frumoase obiective turistice din nordul Dobrogei. Gospodăria ţărănească veche din anii 1900, conservată „in situ“ (pe locul său), poate fi vizitată de turişti în drum spre Cetatea de la Enisala, situată lângă localitate. Acest obiectiv funcţionează în cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea şi este un punct muzeal al Muzeului de Etnografie şi Artă Populară (MEAP) Tulcea. Institutul poartă numele arheologului Gavrilă Simion (1928-2010), întemeietorul muzeelor din judeţul Tulcea.

Simion s-a născut în Bărăgan, dar s-a stabilit în Dobrogea, îndragostit fiind de această regiune. În cercetările sale, arheologul a descoperit căsuţa tradiţională de la Enisala, construită la începutul secolului IX. Gospodăria a aparţinut iniţial unui sătean, Dumitru P. Iosif, şi a fost cumpărată ulterior de Muzeul Deltei Dunării (cum se numea pe atunci), care a renovat-o, a îmbunătăţit-o şi a transformat-o în obiectiv turistic.  Actualmente gospodăria este îngrijită de familia unei localnice, Mariana Stan, angajată la muzeul tulcean.

Pentru că semnele vremii începuseră să degradeze elementele arhitecturale din lemn de la casa mare şi acoperisul de la casa mică, iar acestea riscau să se înfăţişeze astfel în condiţii improprii turiştilor veniţi să admire Enisala, am contribuit cu suportul material pentru vopsea, stuf şi lemn și am angajat meseriaşi locali la refacerea coamei acoperişului casei mici, din fonduri proprii. Motivul pentru care ne-am implicat fără să ţinem cont decât că este vorba de un obiectiv din Dobrogea este faptul că muzeele sunt un bun al nostru şi al generaţiilor viitoare, drept pentru care am simţit că trebuie să venim alături de slujbaşii acestor instituţii şi să oferim din timpul nostru, din fondurile noastre, pentru ca un capitol de istorie să răzbată în timp. Mai sunt multe de făcut aceasă gospodărie primitoare şi orice sprijin este bine venit.

 

Artiști Dobrogeni la clacă

În afară de lucrările de refacere ale acoperișului din stuf, în data de 7 iulie 2018 am organizat o zi de “clacă”, așa cum se proceda “în batrani”, la care oamenii se întalneau și dădeau o mână de ajutor pentru reabilitarea gospodariei, apoi cântau, mâncau și se veseleau. Ziua a început cu o excursie de documentare artistică la Cetatea Enisala, apoi a continuat la Gospodaria dobrogeană țaranească din Enisala, cu vopsirea elementelor din lemn de la casa mare și curatarea aleilor din bătătură.

S-au oferit prin voluntariat la clacă artiștii dobrogeni:

  1. Ina Tablouri,
  2. Gheorghe Caraiman,
  3. Ferodin Iaia,
  4. Marieana Oleniuc,
  5. Serban George,
  6. Vasile Munteanu,
  7. Alexandru Ghinea,
  8. Monica Gosoiu
  9. Mirela Iuliana Turtoi.

 

S-au mai oferit să sprijine la clacă:

  1. Iuliana Titov, șef Serviciu Muzeu Etnografie și Artă Populară din Tulcea,
  2. Ghiulgihan Iaia, soția pictorului Ferodin Iaia
  3. Nițu Mironel, cenzorul Asociației Artiști Dobrogeni
  4. Mariana Stan, angajată la Muzeul Gospodărie Tradițională Enisala, care ne-a preparat plăcinte dobrogene.

 

Pentru a finaliza ziua de lucru conform tradiţiei, am organizat în bătătură pentru  artiştii voluntari o masă cu merinde traditionale dobrogene iar gazda ne-a întâmpinat cu placintă dobrogeană. Seara artiștii au cântat, s-au veselit și au recitat poezii. Materialele pentru vopsit precum și transportul și masa au fost sponsorizate de prieteni care apreciază activitatile noastre şi ne susţin. Atmosfera la clacă a debordat de entuziasm din partea artiștilor, care s-au oferit să contribuie la reabilitarea gospodăriei. După claca traditională, s-au continuat timp de o săptămână lucrarile de execuție pentru schimbarea acoperișului din stuf la casa mica, din fonduri atrase de asociație.

Iată că astfel misiunea pe care ne-am propus-o am îndeplinit-o. Casa mică din Gospodăria dobrogeană conservată “in situ”, de la Enisala, a primit un acoperiș nou din stuf pentru încă 10 ani, cu suportul Asociației Artiști Dobrogeni, au fost vopsite elementele constructive din lemn de la casa mare prin voluntariatul artistilor, iar pe data de 28 iulie 2018 a avut loc receptia la terminarea lucrărilor, în cadrul careia au fost felicitaţi artiştii paricipanţi la clacă şi au fost înmanate diplome de voluntariat într-un cadru festiv, din partea Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Simion Gavrilă – Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea. Pentru a mulţumi gazdelor, artista Maria Goşoiu a oferit muzeului o lucrare cu temă tradiţională, pictată în tehnica artei naive, care se încadrează în contextul decorului traditional şi bucură ochii turiştilor vizitatori.

                               Mirela Iuliana Turtoi – preşedintele fondator al Asociaţiei Artişti Dobrogeni

 

 

Vernisaje
Expoziție de pictură “Salonul de primavară”
Vernisaje
Expoziție de pictură in acuarelă “O geană de lumină”
Evenimente
Caravana Artiștilor Dobrogeni