Traditii dobrogene

Români


Obiceiuri din Dobrogea

“Lazarelul” – in Sambata de Florii, in localitatea Izvoarele, cu populatie preponderent greceasca. Obiceiul povesteste ca Lazar, moare intr-un accident in timp ce se afla la padure pentru a aduce hrana pentru animale. Mama si fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un copac cu ramuri bogate.

“Olaria” – Este o traditie dobrogeana ce reprezinta purificarea aerului si gonirea duhurilor rele din zona localitatii, inainte de inceperea Postului Mare. Se mai numeste “Orarie” sau Hurhumbalu functie de localitate (Izvoarele, Niculitel, Parches). Obiceiul consta in aprinderea pe dealuri a unor focuri din resturi vegetale sau din furajele consumate de animale in timpul iernii, simbolizand purificarea vechii vegetatii, pentru a face loc unei vegetatii noi si prospere. Rostogolirea pe dealuri a rotilor de caruta infasurate in paie, simbolizand cursul soarelui pe cer, simboliza si purificarea a tot ce a fost rau pentru comuniune.

“Caloianul” – practicat dupa Paste – Obiceiul consta in fabricarea unei papusi de lut, ce era ingropata in camp, ca apoi dupa o perioada de timp sa fie deshumata, rupta in bucati si imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea, belsugul culturilor si regenerarea vegetatiei.

“Paparuda” – practicat in a treia zi de Pasti in localitatile Niculitel, Luncavita, Vacareni, Jijila –  Obiceiul consta in stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei batrane, impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte in curte. Tinerele sau batranele, danseaza si canta pentru ploaie, apoi sunt udate de gazda sau se uda intre ele.

“Colindatul” – mersul cu Mos Ajunul, practicat in seara Ajunului de Craciun este un obicei pe care il intalnim si azi, practicat in general de copii care reiau colindele cantate altadata de cetele de feciori si barbati.

“Ursul”, “Brezaia”,“Capra”– practicate in seara Ajunului de Craciun – obiceiuri al colindatului cu masti, ce se mai practica in localitatile Niculitel, Valea Teilor, Greci, Enisala.

“Mosoiul” – se practica si azi, numai la Luncavita, obicei al colindatului cu masti ce a devenit o emblema nu numai a Luncavitei, dar si a Dobrogei.

“Oleleu”practicat in seara Ajunului de Craciun de grupuri de flacai ce bat cu talangile in pamant fiind asezati in cerc sau semicerc in fata casei sau portii simbolizand protejarea gospodariei de spiritele rele. Obiceiul se mai practica in zona Macinului.

“Semanatul”practicat in ziua de Anul Nou – Obicei practicat de copii ce intra din casa in casa si arunca cu boabe de grau, spunand vorbe de bun augur pentru rodul pamantului in anul nou ce va veni.

“Boboteaza”practicat in ziua de 6 ianuarie- Obiceiul consta in recuperarea de catre flacai a crucii aruncate in apa, dovedind astfel trecerea lor in randul barbatilor.

Mâncăruri dobrogene

Dintre mâncarurile dobrogene amintim: borșul de pește, ciorba de burta, marinatele din peste, saramura de crap cu mămăliguță, pestele la protap, crapul umplut, cârnatii de oaie, mielul la protap, chefirul, garniturile de orez.

Portul din Dobrogea prezinta caracteristicile zonelor muntenesti si de campie, de pe malul stang al Dunarii.

In prezent, porturile traditionale nu mai sunt prezente in totalitate, sau mai contin unele elemente specifice, ele fiind inlocuite de portul orasenesc, de zi cu zi. Doar in zilele de sarbatoare sau la biserica, se mai pot intalni unele elemente ale porturilor traditionale, purtate in special de catre batrani.

Ca o caracteristica a regiunii este faptul ca alaturi de populatia romaneasca se gasesc si alte minoritati nationale: lipoveni, bulgari, turci, macedoni si tatari. Astfel portul din Dobrogea pastreaza aspectele specifice multitudinii etnice.

  • costumul barbatesc este reprezentat prin:

-caciula: confectionata din piele de miel;

-camasa: alba, cu broderie executata cu arnici si cu matase, cu motive geometrice si florale;

-chimir: brau tesut la razboi sau confectionat din piele, purat peste camasa;

-itari: pantaloni confectionati dintr-o stofa alba, lucrata in casa;

-bundita: cojoc fara maneci, confectionat din piele de oaie, bogat ornamentat cu motive geometrice si vegetale.

  • costumul femeiesc este reprezentat prin:

-camasa: bogat ornamentata, lucrata pe panza alba tesuta in casa;

-poale: ornamentate doar in partea de jos, continuand modelul camasii;

-barneata: brau – tesuta in casa, din canva;

-bundita: cojoc fara maneci, confectionat din piele de oaie, bogat ornamentat cu motive geometrice si vegetale.

Sursa http://www.info-delta.ro/traditii-in-dobrogea-28/obiceiuri-din-dobrogea-44.html

Traditii dobrogene
Aromâni
Traditii dobrogene
Musulmani
Traditii dobrogene
Ruși Lipoveni