Asociatia Artisti Dobrogeni

CAZINOUL DIN CONSTANȚA, DE LA ISTORIE ȘI LEGENDĂ LA SOLUȚIILE ACTUALE


CAZINOUL DIN CONSTANȚA, DE LA ISTORIE ȘI LEGENDĂ LA SOLUȚIILE ACTUALE

  • Documentar realizat de Mirela Iuliana TURTOI

Rezumat / Abstract

Clădirea Cazinoului este proprietatea Municipiului Constanța, prima staţiune maritimă balneară a ţării, având valoarea memorială a unei construcții ce amintește de o perioadă majoră de dezvoltare a oraşului. Ideea construirii unui cazino în Constanța datează încă din 1880. Orașul a mai avut două cazinouri în apropierea actualului amplasament; primul desființat în 1892, iar cel de-al doilea, demolat la începutul anului 1910. Naşterea actualului cazinou a fost consfinţită în anul 1903, când primarul liberal al orașului a comandat această clădire arhitectului Daniel Renard, care a reușit să confere strălucire și mister unei clădiri unice în lume, realizată integral în stil Art Nouveau, ce și-a păstrat farmecul timp de peste 100 de ani, de când s-a dat în funcțiune în anul 1910, până în prezent. Este una dintre clădirile care prezintă cel mai mare interes din ţara noastră, pentru că toată lumea are amintiri și fotografii romantice legate de Cazinoul din Constanța.

“CONSTANTZA CASINO, FROM HISTORY AND LEGEND TO NOWADAYS ANSWERS”

The building of the Casino is owned by the city of Constantza, the first sea resort in our country. It has got the great value of a building that recalls a period of major development of the city. The idea of building up a casino dated since 1880. Two casinos had initially been built near the location of the actual casino; the former had been abolished in 1892 and the latter had been demolished at the beginning of 1910. The so-called birth of the actual Casino was agreed in 1903, when the liberal mayor of the city ordered the planning of a building to the french architect Daniel Renard who succeeded in rendering charm and mystery to a building unique in the world. The Casino was built entirely in the Art Nouveau style and its charm has been preserved for more than 100 years untill these days. The Casino is one of the most interesting buildings in Romania for tourists, since they have many romantic unforgetable pictures with it. – traducere prof. Bacula Mariana

INTRODUCERE

Cazinoul din Constanța este permanent în atenția mijloacelor mass-media, acesta fiind inclus în strategiile de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică şi de amenajarea teritoriului, la nivel naţional şi local pentru protejarea monumentelor istorice iar în prezent este o prioritate pentru autoritățile centrale și locale. Subiectul este de mare actualitate iar implicarea și motivația mea este directă, fiind consilierul tehnic-investiții desemnat din partea primăriei Constanța, pentru a susține demersurile la nivel local și a urmări proiectarea și execuția lucrărilor de reabilitare aflate în derulare de către Compania Națională de Investiții.

De-a lungul istoriei s-au spus multe legende și povești, s-au consumat multe drame pe marginea jocurilor de noroc, au fost și perioade de strălucire și fast, cu baluri și concerte de cea mai înaltă calitate, însă clădirea a trecut și prin perioade de război, bombardamente și slabă administrare.

Denumirea lucrării, “Cazinoul din Constanța, de la istorie și legendă la soluțiile actuale”, am ales-o sugestiv pentru parcursul lucrării, pornind cu o scurtă incursiune prin etapele istorice ale clădiri, continuând cu misterul legendelor locale, până în zilele noastre, consultând cărțile menționate în bibliografie, studiile istorice din documentațiile tehnico-economice puse la dispoziție spre analiză, dar și informații de pe web site-uri de profil.

Pentru a nu încărca lucrarea cu poze, am selectat în acest sens doar câteva ipostaze sugestive cu cele 3 etape ale clădiri Cazinoului, folosind pentru o notă pozitivă la începutul și sfârșitul lucrării imaginile noului Cazino, așa cum sper că va arăta clădirea la terminarea lucrărilor de renovare. Imaginile le-am preluat din documentația de avizare a lucrărilor de intervenții, la analizarea căreia am avut onoarea să particip și eu prin întocmirea proiectului de hotărâre privind supunerea spre aprobare de către Consiliul Local a indicatorilor economici, din partea autorității locale, documentele fiind publice.

Spre finalul lucrării am pus accent pe blocajele în care a fost prins obiectivul din cauza sistemului achizițiilor publice și a multiplelor contestații timp de 7 ani, am elaborat un studiu cronologic al multiplelor documente încheiate în ultimii 10 ani, folosind baza de date pusă la dispoziție spre analizare, precum și documente întocmite de mine în calitate de consilier tehnic-investiții. Am prezentat apoi eforturile administrației locale de a pune în siguranță clădirea până la începerea lucrărilor de reabilitare, pentru salvarea obiectivului declarant monument istoric de importanță națională.

Așa cum precizează și dl. arhitect Radu Cornescu, cunoscător pasionat al istoriei clădirilor din Constanța și autor al albumului Cazinoul din Constanta – scurtă istorie ilustrată, construcția Cazinoului s-a realizat în perioada 1903 – 1910, după planurile arhitectului Daniel Renard și este cea mai importantă clădire publică construită în stil Art Nouveau, atât ca tratare volumetrică, cât şi decorativă, un monument istoric cu o remarcabilă unitate stilistică a tuturor elementelor: volume, fațade, modele din natură, raportul plin-gol, decorația interioară şi exterioară. Detaliile decorative susțin volumele, subliniază golurile cu elemente vegetale sau inspirate din fauna marină (delfini, peşti, scoici, etc.) sau din arsenalul obiectelor marinărești (catarge, prove de corabie, ancore, etc.).

Arhitectul Daniel Renard, născut în Neamț și cu studii la Paris, având mamă româncă și tată elvețian, a început turnarea primelor fundații după anul 1903 apoi, când politica a intervenit, liberalii au plecat și conservatorii l-au înlocuit pe Renard cu alt arhitect, Petre Antonescu, care a propus în anul 1905 o altă viziune, aceea a unui teatru în stil neoromânesc, modificând unele fundații. După doi ani însă, liberalii au revenit impunând-l din nou pe arhitectul Renard, care și-a reluat proiectul așa cum îl concepuse la început – în stil Art Nouveau, folosind fundațiile inițiale. Clădirea a fost inaugurată la 15 august 1910, în prezența Principelui Ferdinand.

Amplasarea lui pe o platformă extinsă în mare, care îi conferă o poziție unică, a constituit una din ideile urbanistice strălucite ale vremii. Ansamblul arhitectural S+P+1E+M pod parțial, rampă de acces către subsol, platformă către mare, zid de sprijin către mare, este unic și se remarcă prin valoarea artistică a stilului Art Nouveau, cat si cea constructivă a clădirii, care a rezistat într-un mediu ostil, la care s-a adăugat lipsa unei întrețineri corespunzătoare din partea celor care au administrat-o de-a lungul vremii.

1 – AMPLASAMENT ȘI OBIECTIVE DE INTERES

1.1. Amplasamentul Cazinoului

Clădirea Cazinoului este amplasată în peninsula orașului pe un promontoriu extins către mare spre sud, promenada de pe faleza sa învecinându-se spre nord cu B-dul Elisabeta. Terenul în suprafață de S=3100 mp, este proprietatea Municipiului Constanța, conform înscrisurilor din „Extras plan cadastral de carte funciară pentru informare, eliberat pentru imobil cu număr cadastral 223988/UAT Constanța”, actualizat în ianuarie 2018, în temeiul Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1997 și este situat în intravilanul municipiului Constanța iar clădirea CAZINO (S+P+1E+M pod parțial), cu destinația de „construcții administrative și social culturale”, are suprafața construită de 1.729 mp, conform date extrase din planul cadastral de carte funciara OCPI Constanța.

Zona studiată se află în intravilanul municipiului Constanţa, stabilit prin avizul MLPAT nr. 76/1991, decizia nr. 76/1991 a Prefecturii Judeţului Constanţa, extins apoi prin aprobarea HCLM nr. 15/29.01.1993, cu modificările şi actualizările ulterioare aprobate prin HCLM nr. 31/01.04.1997, HCLM nr. 144/08.04.2004 şi HCLM nr. 196/07.04.2005.

1.2. Relația cu zonele învecinate

În zona amplasamentului Cazinoului se găsesc urmatoarele monumente de arhitectură și de for public:

• Farul Genovez;

• Hotelul Carol I, având denumirea inițială Terminus (este în prezent sediul Amiralității), a fost conconstruit între anii 1882 și 1884, fiind opera a arhitecților Orascu și Eraclide;

• Statui si grupuri statuare: Mihai Eminescu, Pescarii, Anghel Saligny, Arcas odihnindu-se, basorelieful Oameni cu tauri.

Pe lângă aceste monumente, mai sunt și alte obiective turistice, precum:

• Acvariul, Portul turistic Tomis;

• Parcul și zona pietonală a falezei, care au fost reabilitate în anii precedenți de către municipalitate, în cadrul obiectivului de investiții „Restaurarea și reamenajarea promenadei și a spațiilor verzi din zona Vraja Mării – Cazino – Port Tomis”, proiect finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2007-2013.

2 – EVOLUȚIA ISTORICĂ

Din Studiile istorice avute la dispoziție pentru continuarea promovării obiectivului, achizitionate de municipalitate în anii precedenti, care sunt documente publice, dar și din cărțile d-nei Doina Păuleanu și d-lui arhitect Radu Cornescu, am rezumat urmatoarele aspecte privind parcursul istoric al clădirii Cazinoului:

2.1. Primul Cazino – Kürsaal –1880

Istoria Cazinoului a început în jurul anului 1880, când a fost dat în folosință în luna iulie prima construcție. Numită initial Kürsaal/Sala de cură, pavilion (de muzică) sau salon (de dans), dar și cazin(ou), Salonul de pe bulevard, acest edificiu, emblemă a unui spațiu modern de vilegiatură, este plasat dintr-un început pe Bulevardul Elisabeta (trasat în 1879 ca loc de promenade și belvedere).

La acea vreme stabilimentul era o construcţie de paiantă, fardată cu scândură la exterior, vopsit în ulei. Aceasta se afla între Farul Genovez și un chiosc belvedere, la capătul dinspre mare al bulevardului Elisabeta, în imediata apropiere a Hotelului Carol I.

În această construcție existau două săli de lectură, unde „vilegiaturiştii” puteau citi ziarele locale şi reviste, precum ,,Telegraf”, „Farul Constanţei”, dar şi publicaţii precum, ,,Figaro” sau ”L’Ilustration”. Existau de asemenea două săli de jocuri şi o terasă cu deschidere la malul mării. Terasa era locul preferat de întâlnire al turiştilor şi a elitei constănţene dar şi a marinarilor ambarcaţi pe navele ce operau în port.

În localul Cazinoului erau frecvente reprezentaţiile teatrale, concertele, balurile mascate, seratele cu caracter caritabil, conferinţele, recitalurile instrumentale sau cele susţinute de primadona operei din Milano de origine română, Carlotta Leria. Jocurile de şah, domino sau table susţineau interesul celor ce îşi doreau o companie pentru a se destinde în prezenţa unor companioni. Predomina aerul de vacanţă al „pleziriştilor”.

Această primă amenajare este menţionată şi de Barbu Ştefănescu Delavrancea care a vizitat Constanţa în 1887 când a fost inaugurată statuia lui Ovidiu. El povestea: „În port, marinari români şi marinari englezi…sunt nelipsiţi de la petrecerile organizate la Casino, la Hotel Carol sau pe bulevard”.

Era locul în care Constanţa devenea un loc de unde se putea pleca cu amintiri plăcute. Distracţia şi petrecerile făceau cunoscut oraşul celor ce îl aleseseră spre a le fi gazdă ospitalieră a verilor la ţărm de mare. Cazinoul reprezenta locul în care Caragiale susţinea conferinţe şi unde se citeau fragmente din scrierile sale.

În anul 1880 oficialii oraşului au considerat că acest local trebuia reconstruit pe alt amplasament, ceva mai potrivit pentru urbe și astfel s-a preconizat construirea de către Henry Guaracino a unui pavilion ce urma a fi situat mai jos de nivelul bulevardului. (Sala Guaracino). Anterior, se mai ridicaseră câteva platforme dar erau modeste ca dimensiuni şi nu puteau oferi nimic din ceea ce ar fi adus cu sine o terasă. Era nevoie de acel loc ce putea oferi cu generozitate confortul unei seri plăcute la mal de mare.

În anul 1891, cȃnd o furtună puternica a distrus în mare parte clădirea din

lemn a Cazinoului, Primăria a ajuns la concluzia că este mai ieftin să ridice o nouă clădire decât să o repere pe cea parţial distrusă. Pe 29 ianuarie 1892 a fost aprobată demolarea Kürsaalul-ui.

2.2. Al II-lea Cazino – Casinul – 1892

Locul noului local a fost mutat de lângă Farul Genovez, spre port, aproximativ în zona unde este amplasat actualul edificiu al Cazinoului. Construit din paiantă și lemn, a fost așezat pe țăruși puternici, pe marginea bulevardului Elisabeta. Faleza încă nu era construită. Clădirea Casinului, așezată pe taluz, avea două terase suprapuse (cea de la nivelul inferior partial acoperită) beneficiind de o priveliște impresionantă a mării, a falezei și a portului.

Lucrările au început în aprilie 1892 la cererea primarului Al. Belik şi a fost dat în folosinţă în 1893. Acest stabiliment era compus dintr-o sală de dans, mai multe încăperi şi o terasa deschisă către mare. Situat pe malul Mării, împodobit cu drapele şi destul de spaţios, a devenit locul de întâlnire al tuturor. În acest „frumos Salon” aşa cum îl descria ziarul ”Farul Constanţei”, publicul se strângea „ … pentru a petrece. Necesitatea lui era simţită de taată lumea. Situat pe malul Mărei, împodobit cu drapele şi destul de spaţios, a devenit locul de întâlnire al tuturor. Diua se converséda, séra se jócă la sunetele musicei militare…”.

Scriitorul Ion Adam consemna la rândul său în monografia oraşului apărută în anul 1907 şi intitulata ”Constanţa pitoreasca”: ,,Una dintre atracţiunile care strânge cea mai multă lume la un loc este Cazinul. Primăria are grijă din timp să năimească pentru sezon una dintre cele mai renumite orchestre din ţară, care să cânte în lunile iulie şi august pe terasa Cazinului, între orele 5-7 şi 8-12 seara. Pentru a lua parte la aceste concerte zilnice, vizitatorii plătesc o anumită taxă pe care o fixează mai înainte Consiliul Comunal.”

În salonul acela improvizat s-au bucurat şi au petrecut la baluri multe rânduri de sezonişti strânşi acolo din toate colturile ţării şi din toate părţile lumii. Cazinul a avut viaţă scurtă şi a fost dezmembrat la începutul anul 1910, pentru a face loc impresionantului edificiu al actualului cazinou, ce avea să devină simbolul oraşului de la malul mării.

În mai 1902 antreprenor al Cazinului devine unicul fiu al marelui povestitor Ion Creanga. căpitanul Constantin Creangă, fiul scriitorului Ion Creangă şi tatăl lui Horia Creangă, unul dintre cei mai mari arhitecţi români modernişti din perioada interbelică.

În cererea adresată autorităţilor locale, căpitanul Constantin Creangă solicita, în dublă calitate de cofetar şi bucătar, să i se închirieze Casinul, menţionând totodată deosebitele servicii pe care le poate oferi: ,,Cunoscând lumea aleasă a persoanelor ce frecventează acest cazin, mai ales în timpul sezonului şi fiind convins ca un serviciu curat, prompt şi mai ales cuviincios se răsfrânge în prima linie a gospodăriei comunale, posedând aceasta experienţă şi dispunând de un personal ales şi încercat, cunoascând cele doua limbi uzuale pentru străinii ce s-ar abate la Constanţa.”

2.3. Lărgirea falezei spre mare -1903

În anul 1910, atunci când a fost finalizată, faleza Cazinoului din Constanţa era cel mai important punct de atracţie din România, pentru personajele de elită din acea vreme. Edilii din acea perioadă au dorit ca satul turcesc Kustenge să devină un oraş, aşa cum se întâmpla şi cu alte aşezări din actuala Românie. În acea perioadă nu exista faleza. Oraşul se termina brusc cu bulevardul Regina Elisabeta, care a fost săpat în stâncă. Proiectul pus la punct în 1903 de arhitectul francez Daniel Renard, a fost realizat de către prefectul Scarlat Vârnav al judeţului Constanţa, prin Serviciul Portului Constanța, sub îndrumarea inginerului Anghel Saligny.

Doamnele cu ţinute elegante achiziţionate de la Paris, își începeau plimbarea din Piața Ovidiu, mergând mai întâi la terasele şi restaurantele din zonă, apoi coborau pe una din străzile peninsulei către mare iar plimbarea se continua neapărat prin faţa Cazinoului. Seara participau la unul dintre balurile sau la spectacolele care se organizau la Cazino. Frumuseţea falezei consta şi în faptul că, deşi era considerată o zonă a luxului, oricine putea să se plimbe pe promendă, la fel ca și în zilele noastre. Oricât de săraci ar fi fost, oamenii puteau să intre şi să viziteze Cazinoul sau să asiste la spectacolul mării, dar şi la spectacolul ţinutelor la modă oferit pe faleză de cuplurile de elită din acea perioadă.

Planurile de lărgire a falezei cu 50 m spre mare, construirea parcului, faleza cu promontoriul catre mare destinat noului Cazino, a zidului de sprijin, au fost realizate de Serviciul Portului Constanța sub îndrumarea ing Anghel Saligni, în anul 1903, pe toată lungimea dintre intrarea în port și Hotelul Carol I. Pentru a realiza o linearitate a falezei, construirea zidului de sprijin şi a promontoriului spre mare, s-a realizat o cale ferată pe care s-au transportat cantităţile de material de umplutură şi consolidare a zonei ce avea să devina suportul fundației cladirii Cazinoului. Calea ferată pornea din port ca o ramificare şi a fost extinsă până la extremitatea falezei din zona Farului Genovez. După ce au fost terminate lucrările, ea a fost dezafectată şi demontată. Ulterior faleza a suportat etape succesive de amenajare pentru traficul vehiculelor şi cel pietonal.

Locul de promenadă de pe faleză s-a numit initial bulevardul Principele Nicolae, iar apoi bulevardul Ţarul Nicolae al II-lea, cu ocazia vizitei lui la Constanţa, în 1914. După Primul Război Mondial numele lui este bulevardul General Alexandru Averescu, iar în 1948, la venirea comuniştilor la putere, devine bulevardul 16 Februarie. În prezent, are denumirea de promenada Vraja Mării.

2.4. Al III-lea Cazino – 1903-1910

Expertizele efectuate la cel de-al II-lea Cazino au propus soluția iar consiliul comunal a aprobat la 29 ianuarie 1902 demolarea construcției. În aprilie 1902, primarul Alexandru Belcic a decis, printr-un proces verbal, organizarea șantierului în regim propriu pentru demolarea „cazinei” și construirea unui edificiu cu funcții asemănătoare marilor cazinouri europene, care a început în anul 1904. A fost dorinţa elitelor oraşului, dar şi un fapt dictat de necesitatea unui oraş la malul mării, în plină dezvoltare, care trebuia să aibă o clădire de distracţii pe măsură şi nu o improvizaţie din lemn şi paiantă. Casinul a fost în final demolat la începutul anului 1910.

În data de 23 iulie1903 primarul liberal Cristea Georgescu, încheie pe data de 23 iulie 1903 un contract cu arhitectul Daniel Renard pentru proiectarea noului Cazinou. Este actul de naștere al actualului Cazinou.

Daniel Renard, reprezentant de seamă a stilului Art Nouveau, a mai proiectat Pavilionul restaurant din faţa Cazinoului, actualul Acvariu, Hotel Regina (Intim), Hala Pieţei, dispărută, complexul administrativ de lângă gara veche (Prefectura, Palatul regal şi Tribunalul), biserica din Hârşova iar in Bucuresti-Hotelul Athenee Palace.

Ales de liberali să construiască această clădire, Renard este înlăturat în momentul în care au venit conservatorii la putere, în anul 1905, de proiectarea Cazinoului ocupându-se apoi arhitectul Petre Antonescu. În viziunea lui, Cazinoul avea funcţiunea de teatru. Dar revenirea liberalilor la putere între 1907 şi 1908 face ca Renard să-şi reimpună stilul Art Nouveau. Aşa se face că fundaţiile Cazinoului au fost modificate de două ori.

Au fost multe critici aduse concepţiei inovatoare a lui Daniel Renard, om de încredere al prefectului Scarlat Vârnav, motiv pentru care clădirea Cazinoului avea să fie un subiect aprig de discuţii, stârnind nenumărate controverse din cauza sitului nou de abordare al arhitecturii în acea vreme. Proiectul lui Daniel Renard era acceptat şi comentat favorabil de către liberali, aflaţi la putere, dar a fost respins şi aspru criticat de către partidele de opoziţie, stârnind în final un adevărat conflict politic pe plan local.

Așa cum foarte elegant remarcă dl. arhitect Radu Ștefan Cornescu, “Comparativ cu stilul clasic și sumbru al vremurilor respective, stilul Art Nouveau poate fi recunoscut prin linia sa ondulatorie, adesea asimetrică, care se termină printr-o mișcare ca de bici; această linie de rafinament deosebit poate fi elegantă, poate fi dinamică, aducând cu ea o anumită fascinație a ornamentului care poate să rabufnească cu pasiune, să crească, să se avânte sub forma unei spirale, ori poate să se oncolăcească in jurul unui obiect, învăluindu-l… Arhitecturii Art Nouveau ii este proprie o estetică bazată mai ales pe compunerea asimetrică a volumului și a fațadelor dar și a desenului și a decorației. Golurile ușilor și ferestrelor, asimetrice și ele, sunt de multe ori incadrate de arce în formă de potcoavă sau descriu curbe cu mai multe centre.”

Astfel, într-o perioadă încărcată de controverse politice, construcţia cazinoului se realizează între anii 1903 – 1910, după planurile arhitectului Daniel Renard. Clădirile concepute de Daniel Renard s-au încadrat în acea periodă ca expresie arhitecturală stilului Art Nouveau şi curentului neo-românesc. Construcţia Cazinoului în forma lui actuală a fost începută în anul 1907. Pe parcursul executiei, în anul 1909, arhitectul Victor Stephănescu, cel care proiectase și Moscheea Carol I, a făcut schite noi de lărgire, cu încă un spaţiu în spatele scenei, pe terasa de la etaj și încă un salon spre mare.

Infrastructura clădirii a fost încredinţată spre proiectare şi execuţie Direcţiei Construcţiei Portului, al cărui director era inginerul Anghel Saligny. Vizitând cazinoul lăsat în paragină, am putut să observ montanții de fier din subsloul clădirii, extrem de solizi, asemănatori cu cei din care sunt realizate podurile, care parcă stăteau la baza clădirii ca o “semnătură” mărturie peste veacuri a celui ce a fost marele inginer Anghel Saligny . Peste nivelul solului construcţia a fost executată de antreprenorii Frangulea şi Moscovici.

Pe parcursul desfăşurării execuţiei cladirii au intervenit numeroase modificări, iar în decembrie 1909 o comisie formată din inginerul Elie Radu şi arhitecţii Ion Mincu şi Dimitrie Maimarolu au sugerat modificări majore la nivelul parterului şi extinderea subsolului pentru amplasarea bucătăriei şi dependinţelor.

Superba clădire a fost inaugurată cu mare fast la 15 august 1910, în prezenţa Principelui Ferdinand. În acel moment istoric, a fost cel mai mare edificiu de acest fel de pe teritoriul României.

2.5. Funcțiunile Cazinoului de-a lungul istoriei

În anul 1912 Cazinoul a fost concesionat pe 20 de ani baronului Edgard de Marcay, pentru functiunea de cazino cu jocuri de noroc. Baronul a mai finanțat în anul 1914 și construirea hotelului Palace, pentru lumea bună care venea să joace la Cazino. În acelasi an s-a aprobat și construirea restaurantului din fața Cazinoului (actualul Acvariu) la solicitarea baronului Edgard de Marcay, pe baza planurilor realizate de arh. Daniel Renard. O legenda ne spune ca restaurantul avea să aprovizioneze clădirea Cazinoului printr-un culoar subteran de legatură.

Începand cu 20 august 1916, în timpul bombardamentelor asupra Constanţei, Cazinoul a fost folosit de Cucea Roşie pe post de spital de campanie, însă aceasta a fost lovită de schije, transformandu-se în ruină. Lucrări de restaurare și modernizare ale Cazinoului au fost efectuate ulterior în anul 1934 tot de către arhitectul Daniel Renard.

Din 1941, Cazinoul a devenit gazdă pentru trupele germane care au fost cazate în frumosul edificiu de la malul mării. Din nou, Cazinoul a avut de suferit de pe urma bombardamentelor, dar a fost renovat în anul 1951 cu ajutorul deţinuţilor politici.

Începând din anul 1948, cădirea a fost preluată de guvernul comunist și transformată în Casa de Cultură a Sindicatelor. În anul 1960 a fost predată Biroului Național de Turism iar între anii 1960 şi 1989 a aparţinut ONT Litoral.

În cadrul reparatiilor capitale ale Cazinoului realizate între anii 1986 – 1988, a lucrat și un colectiv de artiști plastici, alcătuit din: Sorin Dumitru, Gheorge Firca, Ioan Miturca, Nae Mira, Nicolae Moldoveanu. Au fost executate restaurări de pictură baroc-frescă, stucatură, vitralii.

Imediat după Revoluție, edificiul a fost repartizat Ministerului Culturii (pe atunci condus de Andrei Pleșu) care la sugestia profesorului Mihai C. Băcescu (inspirat de Muzeul Oceanografic din Monaco) a propus o atribuire științifică, spre a deveni sediul unui „Institut Oceanografic Român”, conform planurilor lui Grigore Antipa (întemeietor al fostului Institut Biooceanografic din Constanța). Astfel Cazinoul ar fi devenit o nouă instituție de nivel internațional care ar fi grupat Institutul Român de Cercetări Marine, Stațiunea Zoologică Marină creată de Pr. Dr. Ioan Borcea și Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, dar costul renovării, dezbinarea între instituții, atmosfera politică și restructurările din guvern, au pus capăt atât planurilor oceanografilor români, cât și custodiei Ministerului Culturii. După câteva luni, cazinoul a revenit la funcția anterioară: restaurant și local de distracție.

În vremurile de strălucire, interiorul cladirii a fost extrem de fastuos, proiectat magnific și modelat după Cazinoul din Monte Carlo. În cladirea cazinoului a fost turnate în 2007 câteva scene din filmul Tinerețe fără tinerețe regizat de Francis Ford Coppola și bazat pe nuvela omonimă scrisă de Mircea Eliade. Cazinoul a funcționat 38 de ani, cu două întreruperi. Ulterior clădirea a fost trecută în administrarea Ministerului Lucrărilor Publice, în speranța că se vor găsi astfel bani și energie pentru renovare.

3 – LEGENDELE CAZINOULUI

3.1. În memoria fiicei pierdute

Una dintre legendele Cazinoului spune că un navigator a construit cladirea în memoria fiicei sale care a murit pe când avea 17 ani. Acesta a ridicat clădirea, ca rod al durerii sale nemărginite, pentru ca tinerii din oraș să aibă parte de momente de bucurie, de care fiica sa a fost privată. În acceptiunea acestei legende, privit de sus, monumentul ar avea forma unui dric, iar ferestrele sugerează imaginea unor morminte. La ușă sunt amplasate două capete de berbec, așa cum puteau fi regăsite pe dricurile vechi. Explicaţia o dă dl. arhitect Radu Cornescu: „Dricul are elemente de Art Nouveau, aşa cum are şi Cazinoul”.

Se spune că baza oricărei legende există și un sâmbure de adevăr, însă, în accepțiunea d-lui arh. Radu Cornescu, singurul adevăr din această legendă este stilul arhitectural al clădirii. In acest sens, dl. arhitect precizează că acele simboluri precum și formele ferestrelor se regăsesc la multe alte clădiri de la începutul secolului XX, ele fiind specifice curentului Art Nouveau, pe langă alte elemente de identificare, cum ar fi linia ondulatorie și dinamica ornamentelor, inserțiile cu motive florale sau fauna marină, cu elemente fantastice din mitologie sau cu ornamente abstracte repetabile, curbele deschise, de tipul hiperbolei și a parabolei, care conferă dinamism și ritm. Curentul Art Nouveau poate fi recunoscut prin linia sa ondulatorie, adesea asimetrică, care se termină printr-o mișcare de bici. Cazinoul din Constanța trebuie privit din punct de vedere architectural ca un întreg sși nu selectiv, fiind gândit în intregime în stil Art Nouveau, având ca dominantă fereastra în formă de scoică în jurul căreia se naște compoziția concepută de arhitectul Daniel Renard.

3.2. Sufletele neliniștite și valurile gigante

Se știe că, în general, un cazinou aduce mult ghinion celor care au ca viciu jocurile de noroc. De aceea s-a dezvoltat o altă legendă legată de Cazino, care ne spune că pe vremuri, în epoca de aur când clădirea găzduia jocuri de noroc, mulţi oameni sărăciţi din cauza jocurilor de noroc s-ar fi sinucis, aruncându-se de pe mal, în apele bătrânului Pont. În timpul verii, cei care iși pierdeau averile la jocurile de noroc, de disperare, se aruncau în mare, fiind înghițiți de curenți și de valurile înspumate ale Marii Negre. Se spune că sufletele neliniștite ale celor care își găseau sfârșitul în valurile mării înspumate și sărate, făceau să răbufnească furtunile și aruncau valuri gigante care izbeau cladirea toamna și mai ales iarna, din timpuri de demult, până în zilele noastre.

Cazinoul era considerat un loc de pierzanie, extrem de amăgitor. În sălile lui se consumau drame, se trăia cu pasiune intensă patima jocurilor creând o aura de mister în jurul acestei clădiri, a cărei istorie cuprinde multe tragedii şi poveşti nefericite. Adesea, cei ruinaţi la jocurile de noroc sfârşeau noaptea în valurile întunecate ale mării, sau într-o camera de hotel, cu un glonte în tâmplă.

Cuvântul cazinou este de origine italiana şi se asociază cu o casa de dimensiuni reduse – casini – unde se întâlneau cei bogaţi, unde, nu de puţine ori, viciul era la el acasă şi unde, între două jocuri de noroc, se puneau la cale treburile ţării.

3.3. Casinul bântuit

Odată cu săpaturile efectuate în mai 1892 pentru construcția celui de-al doilea

cazino, cu vedere frontal spre mare, pe bulevardul Elisabeta, iese la iveală o groapă comună, in care s-au identificat “resturi de uniforme, jambiere zdrențuite nasturi cu modele franțuzești purtând numerele regimentelor 20 și 27”, iar fostul director al companiei engleze, Edward Harris, conchide că “aceste oseminte probveneau de la soldații francezi morți în lunile iulie și august 1854 de holeră”.

Erau militari veniţi în Dobrogea în timpul Războiului Crimeii (1853 – 1856) Rămăşiţele străinilor au fost strămutate, dar amintirea lor nu a dispărut. Se spune că sufletele lor bântuiau Vechiul Cazino (Casinul) şi că mulţi oameni din lumea bună a României se fereau să intre în acel stabiliment creat pe locul morţilor…

3.4. Vuietul vântului și strigătele muribunzilor

O alta legendă spune că pe vremea când Cazinoul a fost folosit de Cucea Roşie pe post de spital de campanie, pe 20 august 1916, când au început bombardamentele asupra Constanţei, clădirea a fost lovită de schije şi atunci au murit sub daramaturi 10 oameni a caror spirite au bântuit mult timp clădirea iar strigatele lor se auzeau în vuietul vantului care șuiera prin geamurile sparte. În 1941, Cazinoului a devenit gazdă pentru trupele germane care au fost cazate în frumosul edificiu de la malul mării. Din nou, Cazinoul a avut de suferit de pe urma bombardamentelor, însă a fost renovat în anul 1951 cu ajutorul deţinuţilor politici, a caror sudoare a amprentat treptele clădirii încarcate de zbucium și istorie.

4 – PUNEREA ÎN SIGURANȚĂ A CLĂDIRII CAZINOULUI

4.1. Necesitatea punerii în siguranță

Văzând stadiul de degradare în care se află clădirea Cazinoului din Constanţa, ţinând cont de sesizările Diviziei de Pază cu privire la imobilul Cazinou Constanţa, datorită faptului că imobilul prezintă pericol public, Primăria Constanta a luat măsuri privind lucrările de intervenţie de primă urgenţă pentru protejarea şi punerea în siguranţa a clădirii până la adjudecarea de către Compania Naţionala de Investiţii a serviciului de proiectare (etapele DALI, expertiza tehnică, studii, DTAC, PT,DDE,CS) şi execuţie lucrări pentru reabilitarea întregului ansamblu.

4.2. Situația obiectivului înainte de începere a reabilitării

Imobilul Cazino Constanţa, teren S=3100 mp + clădire (S+P+E1+M parţial pod), aflat intr-o stare avansata de degradare, s-a predat către Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Protocolul nr. 61422/18.12.2014, pentru a fi consolidat şi restaurat prin Compania Naţională de Investiţii, subordonată ministerului, conform HCL nr. 277/18.12.2014, completată prin HCL nr. 27/31.01.2017, pentru prelungirea termenului prevăzut pentru demararea lucrărilor de consolidare şi restaurare cu încă 24 luni de la data emiterii hotărârii.

4.3. Comisia de urgență pentru constatare stadiului de degradare

În calitate de Consilier tehnic-investiții din cadrul Primariei Constanta, fiind desemnată de primarul Decebal Făgădău de a constitui o echipă de specialiști cooptați pentru constatarea stadiului de degradare a cladirii, am procedat la identificarea specialistilor pe parte de arhitectură și inginerie din Constanța, folosindu-mă de experiența și de cunoștințele asimilate de-a lungul celor 25 de ani vechime în slujba autorității locale și am întocmit proiectul Dispoziției de primar nr.2430/08.06.2018 privind numirea unei comisii în regim de urgență în vederea constatării stadiului de deteriorare a clădirii Cazinoului din Constanţa.

Trebuie să remarc entuziasmul echipei de urgență pe care am format-o și cu care am vizitat toate nivelele și ungherele pline de flori de mucegai ale bătrânului Cazino; acești oameni de suflet, care a lucrat pro-bono la verificarea stadiul de degradare, au făcut poze și au propus măsuri de punere în siguranța a obiectivului.

A fost o măsură dispusă de autoritatea locala, ca o primă urgenţă pentru protejarea clădirii împotriva vandalizării precum și a avariilor ce s-ar putea produce datorită umidității și condiţiilor meteo nefavorabile (ploi, vânt, valuri etc.), până la adjudecarea de către Compania Naţională de Investiţii a serviciului de proiectare (etapele DALI, expertiză tehnică, studii, DTAC, PT,DDE,CS) şi execuţie lucrări pentru reabilitarea întregului ansamblu.

Dispoziţia de primar nr. 2430/08.06.2018 s-a emis cu scopul întocmirii unui Proces verbal de constatare, în temeiul art 14, alin (2), din HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice.In conformitate cu Art 1 din DP nr. 2430/08.06.2018.

Componenţa Comisiei constituită în regim de urgență în vederea constatării stadiului de deteriorare a clădirii Cazinoului din Constanţa, a fost următoarea:

Preşedintele comisiei de constatare

– Vânturache Mihai Radu – arhitect şef, Direcţia urbanism,

Membrii comisiei de constatare

– Iordache Rareş George – director, Direcţia gestionare servicii publice;

– Căruntu Eugen – director executiv, Direcţia tehnic administrativ;

– Radu Coţofană – inginer, expert tehnic;

– Radu Damian – inginer, expert tehnic;

– Mihai Isacov – arhitect;

– Radu Cornescu – arhitect;

– Laura Tudosie – arhitect, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa;

– Alexandru Mălai – inginer.

Secretariatul urmărirea lucrărilor de punere în siguranță, precum si programul de lucru al comisiei de constatare a fost asigurat de către:

  • Mirela Iuliana Turtoi – Sef Serviciu Investiţii, Direcţia achiziţii și investiţii publice

Procesul Verbal de constatare nr. 178642/19.10.2018, cu observațiile specialiștilor cooptați, a stat la baza întocmirii Raportului de expertiză tehnică preliminară, precum şi a unui memoriu tehnic, necesare eliberării în regim de urgenţă a Certificatului de Urbanism nr. 3754/12.10.2018 si a Autorizației de construire nr. 1302/12.10.2018, privind punere in siguranța a construcției monument istoric Cazino, în regim de urgență, conform art. 7, pct. 16 din Legea 50/1991. În martie 2019 s-au finalizat lucrările de punere în siguranță a clădirii.

4.4. Etapele parcurse de comisia de constatare

– În calitate de secretar al comisiei, am convocat pe teren comisia de constatare în data de 20.06.2018;

– Ca urmare a întrunirii comisiei de constatare numită prin Dispoziția Primarului nr. 2430/08.06.2018, în data de 20.06.2018, specialiștii cooptați ca membrii în comisie au avut acces la toate încăperile și nivelele imobilului, au vizualizat stadiul de deteriorare, au captat imagini foto și ulterior au transmis constatările și au făcut propuneri, fiecare în parte, pe specialități;

– Împreună cu membrii comisiei, am fotografiat stadiul de degradare am centralizat observațiile și recomandările și am întocmit Procesul Verbal de constatare a stadiului de deteriorare a clădirii nr. 178642/19.10.2018;

– Am convocat ulterior altă echipă pentru igienizarea clădirii, care devenise insalubră din cauza mochetelor încărcate de excrementele porumbeilor care iși făcuseră cuiburi în clădire, a resturilor menajere de la cei fără adăpost care folosiseră pasager ungherele întunecate ale monumentului istoric, precum și a tonelor de moloz și resturi de mobilier fără valoare, adunate de-a lungul timpului în subsolul clădirii ;

– Am întocmit documentele necesare pentru demararea unui studiu de piață în baza constatărilor efectuate, pentru estimare serviciu expertiză și proiectare care urmau să fie achiziționate în regim de urgență, adaptat situației din teren;

– Am obținut avizele necesare și am urmărit eliberarea certificatului de urbanism și a Autorizației de construire în regim de urgență și am participat la întocmirea documentațiilor pentru achiziția serviciului de proiectare expertiză tehnică, documentații avize și proiect tehnic pentru punere în siguranță a clădirii împotriva intemperiilor și a vandalizării până la începerea lucrărilor de către Compania Națională de Investiții;

– Am urmărit execuția lucrărilor de punere în siguranță, care s-a realizat în baza unui contract de sponsorizare conform Acordului Companiei Naționale de Investiții nr. 14243/16.10.2018, înregistrat la PMC sub nr. 175674/16.10.2018, pentru executarea lucrărilor de punere în siguranță a construcției.

– La momentul predării amplasamentului către antreprenorul general care a câștigat licitația din partea CNI, pentru începerea proiectării și execuției lucrărilor de reabilitare, clădirea era igienizată iar renumitele candelabre sofisticate de odinioară, care cum erau în stare avansată de deteriorare și trebuiau recondiționate, erau depozitate în siguranță în cutii, în interiorul clădirii.

5 – 7 ANI DE BLOCAJE ÎN MREJELE ACHIZIȚIILOR PUBLICE

„Povestea lungă a reabilitării Cazinoului poate fi un motiv solid pentru a face modificări importante în legislația privind achizițiile publice, pentru ca situații precum întârzierea proiectului timp de șapte ani, aşa cum s-a întâmplat aici, să nu se mai repete”, a declarat ministrul Ion Ştefan.

5.1. Considerații generale privind demersurile administrative

Având în vedere stadiul de degradare în care se află clădirea Cazinoului din Constanţa, pentru restaurarea şi redarea funcționalității clădirii, Consiliul Local a încercat în anii precedenți mai multe variante de găsire a unor soluții, atât prin implicarea financiară a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru elaborarea etapelor de proiectare în vederea realizării lucrărilor de consolidare şi restaurare a clădirii, cu păstrarea proprietăţii municipiului Constanţa asupra Cazinoului, cât şi prin încercarea nereuşită de a concesiona clădirea unui operator economic în vederea reabilitării, punerii în valoare a imobilului şi exploatării acestuia în conformitate cu utilităţile permise in contractul de concesiune, precum si prin încercarea de includere a obiectivului în programe de finanțare pe fonduri europene.

Prima încercare de achiziții publice a lucrărilor de reabilitare

Imobilul a mai fost preluat de la UAT Constanța, de către CNI, pentru a fi reabilitat, ca urmare a aprobării indicatorilor tehnico-economici prin HG 3/2012, însă procedura de achiziție publică privind lucrările de reabilitare și consolidare, demarată în SEAP prin anunțul nr. 134378/29.03.2012, a fost anulată din cauza contestațiilor.

A doua încercare de achiziții publice a lucrărilor de reabilitare

În vederea reabilitării Cazinoului cu fonduri de la bugetul de stat, prin Protocolul cu nr. PMC 166102/18.12.2014 respectiv nr. MDRAP 10886/20.02.2015 şi nr. CNI 202/18.12.2014, s-a predat imobilul teren+construcţie către Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru a fi consolidat şi restaurat prin Compania Naţională de Investiţii, subordonată ministerului, în baza HCL nr.277/18.12.2014, completată prin HCL nr. 27/31.01.2017.

În anul 2015, în urma reavizării indicatorilor tehnico-economici prin ordinul MDRAP nr. 369 din 10.03.2015, CNI a demarat a doua procedură privind achiziția de lucrări de consolidare și reabilitare a Cazinoului Constanța, prin publicarea anunțului de participare nr. 159314/08.05.2015. În urma analizei celor 5 oferte, toate acestea au fost declarate inacceptabile sau neconforme, în baza prevederilor art. 36 alin (1) lit. b) și a art. 79 alin. 1 din HG 925/2006.

A treia încercare de achiziții publice a lucrărilor de reabilitare

Ulterior anulării procedurii demarate în anul 2015, CNI a demarat a treia procedură de achiziție publică, în anul 2016 prin publicarea anunțului de participare cu nr. 168128/11.05.2016. La această procedură au fost depuse un total de 6 oferte însă a fost declarată admisibilă o singură ofertă. Cea de-a treia procedură de achiziție publică organizată de CNI a durat aproximativ 20 de luni, timp în care procedura a fost blocată în repetare rânduri cu multiple contestații.

A patra încercare de achiziții publice finalizată cu succes

Ca urmare a procedurilor greoaie privind achizițiile publice și pentru descurajarea multiplelor contestații de care a avut parte acest obiectiv de interes național, un deputat constănțean a depus la Senat propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.101 din 19 mai 2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC)

Astfel, Guvernul României a introdus pe calea ordonanței de urgență, sancțiuni drastice pentru operatorii economici care îndrăznesc să formuleze contestații. Suplimentar garanției de participare, aceștia vor trebui să constituie și o garanție de bună conduita de până la 100.000 Euro, care va putea fi reținută în întregime de către autoritatea contractantă, în cazul respingerii contestației/cererii/plângerii.

Prin aceste schimbări legislative, bătrânul Cazino bătut de valuri și de vânt, care se deteriora vizibil, a primit o nouă șansă iar în anul 2019 Compania Națională de Investiții a achiziționat Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (D.A.L.I.) iar prin Hotărârea de Guvern nr.271/08.05.2019 s-au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții “Consolidare si restaurare Cazino Constanta” și lucrări exterioare, municipiul Constanța, județul Constanța.

C.N.I. a demarat astfel pentru a patra oară procedura de achiziție a lucrărilor de proiectare şi execuție, prin publicarea unui anunț pe platforma de achiziții publice la data de 23 mai 2019, prin Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice. La această procedură au fost depuse 3 oferte din partea unor asociații cu următorii lideri de asociere:

1. Asocierea Eldiclau SRL

2. Asocierea Aedificia Carpaţi SA

3. Asocierea SC Construcţii Erbaşu SA

După ce a fost desemnată câştigătoare Asocierea Aedificia Carpaţi SA, au mai fost depuse două contestaţii din partea Asocierii Eldiccau SRT, precum şi una din partea Asocierii SC Construcţii Erbaşu SA., atât la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cât şi la Curtea de Apel, ceea ce a dus la blocarea semnării contractului cu asocierea desemnată câştigătoare, pentru o perioada de timp, până la soluționarea contestațiilor. Însă contestațiile nu au fost întemeiate iar după soluționarea acestora, Compania Națională de Investiții a încheiat în sfârșit contractul cu Asocierea Aedificia Carpaţi SA.

Investiția în curs de derulare este finanţată prin bugetul de stat, cu fonduri guvernamentale, din bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în prezent clădirea fiind pusă în conservare începand cu anul 2019, prin grija municipalităţii Constanţa, până la începerea lucrărilor de către Compania Naţională de Investiţii, iar imobilul va reveni autorităţii locale după finalizarea lucrărilor de restaurare.

5.2. Studiu de caz – Cronologia datelor cu documentele întocmite

Principalele motive ale anularii procedurilor de achizitii au fost reprezentate tocmai de lipsa unor operatori economici capabili să îndeplinească toate condițiile impuse de caietele de sarcini întocmite de către Compania Națională de Investiții.

Pentru a evidenția clar etapele prin care a trecut Cazinoul în ultimii 10 ani de încercări de a găsi soluții pentru reabilitarea obiectivului, am întocmit tabelul de mai jos, consultând baza de date avută la dispoziție, cu date concrete și documente de arhivă care au fost făcute publice la momentele respective, după cum urmează:

Demersuri administrative în reabilitarea Cazinoului

1) 24.08.2011 – HCL nr.217/24.08.2011 privind transmiterea imobilului – teren şi construcție -„Cazino Constanţa” aparținând domeniului privat al Municipiului Constanţa din administrarea CLM Constanţa în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului

2) 31.08.2011 – HG nr.872/31.08.2011 privind preluarea imobilului – teren şi construcţie – „Cazino Constanţa” aparținând domeniului privat al municipiului Constanţa, în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului

3) 19.12.2011 – Şedinţa de avizare în Consiliul Interministerial de Avizare a Lucrărilor Publice de Interes Naţional şi Locuinţe – s-a avizat favorabil etapa DALI – „Consolidare şi restaurare Cazinou Constanţa”; Aviz MDRT nr.3150/3253/30.11.2011;Aviz CTE C.N.I. S.A. nr.76/2/17.11.2011;

4) 04.01.2012 – HG nr.3/04.01.2012 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Consolidare şi restaurare Cazinou Constanţa”, realizat de către MDRAT prin C.N.I.;

5) 16.03.2012 – Președintele României prin Decretul nr. 297/2012 din 16.03.2012 a promulgat legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2011 privind aprobarea realizării obiectivului de investiție ”Consolidare și restaurare Cazino Constanța” de către MDRAP prin CNI-SA

6) 29.03.2012 – Demararea licitației, după 7 luni de la trecerea imobilului la minister.

7) 28.05.2012 – Anularea licitației

8) 21.09.2012 – C.N.I. prin Protocolul de predare-primire nr.6566/21.09.2012,77052/16.10.2012, a predat imobilul – teren şi construcţie -„Cazino Constanţa” Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului;

9) 13.03.2013 – În Şedinţa Guvernului s-a propus predarea-preluarea imobilului să se facă pe bază de Protocol încheiat între MDRAP şi UAT Municipiul Constanţa;

10) 23.04.2013 – Protocolul de predare-preluare nr.61422/23.04.2013 între MDRAP şi UAT Municipiul Constanţa a imobilul – teren şi construcţie -„Cazino Constanţa”;

11) 26.03.2013 – Prin HCLM nr.49/26.03.2013 au fost aprobate fonduri pentru actualizarea documentaţiei aferente obiectivului de investiţii “Cazinou Constanţa – reabilitare şi restaurare” precum şi Cerere de finanţare.

12) martie 2013 – A fost înscris în luna martie 2013 în Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere Constanţa pentru realizarea obiectivului cu fonduri europene – Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli de creştere, Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare, Subdomeniul Poli de creştere POR 2007-2013. S-a renuntat la finantarea prin acest program deoarece era conditionata de transformarea obiectivului in muzeu

13) 21.10.2014 – Prin adresa nr. PMC 139454/21.10.2014 s-au predat către MDRAP următoarele documente:

o HCL nr.197/02.10.2014 privind predarea către MDRAP prin CNI a imobilului – teren şi construcţie -„Cazino Constanţa” în vederea consolidării şi restaurării acestuia;

o Documentaţie cadastrală înregistrată la OCPI Constanţa cu nr.cadastral 223988 şi Carte funciară;

o Studiul geotehnic zid de sprijin întocmit în septembrie 2013;

o Expertiză tehnică zid de sprijin întocmită în septembrie 2013;

o Studiul geotehnic clădire întocmit în septembrie 2013;

o Expertiză tehnică clădire întocmită în 20.08.2013;

o Studiu istoric întocmit în 2013;

o Memoriu privind restaurarea componentelor artistice;

o Studiu topografic întocmit în august 2013;

o Raport audit energetic întocmit în august 2013;

o Protocolul de predare-primire nr.139328/21.10.2014;

14) 18.12.2014 – HCL nr.277/18.12.2014 privind predarea către MDRAP prin CNI a imobilului – teren şi construcţie – „Cazino Constanţa” în vederea consolidării şi restaurării acestuia;

15) 18.12.2014 – Prin Protocolul încheiat din 18.12.2014 având nr.PMC 166102/18.12.2014 respectiv nr. MDRAP 10886/20.02.2015 şi nr. CNI 202/18.12.2014, se predă teren+construcţie către MDRAP prin CNI, în baza HCL nr.277/18.12.2014;

16) 10.03.2015 – Ordinul MDRAP nr.369/10.03.2015 privind actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Consolidare şi restaurare Cazino Constanţa, municipiul Constanţa”

17) 08.05.2015 – Procedura de achiziţie demarată în 2015, anunţul SEAP nr.159314/08.05.2015 cu deschiderea ofertelor stabilită în 29.06.2015;

18) 25.08.2015 – S-au înscris 5 (cinci) ofertanţi, iar de la data comunicării rezultatului procedurii din 25.08.2015, ofertanţii participanţi în 10 zile puteau să formuleze contestaţii, respectiv în data de 28.08.2015 şi 04.09.2015 la CNSC s-au înregistrat 2 contestaţii depuse de către Asocierea SC AEDIFICIA CARPATI SA & SC POLARH DESIGN SRL şi Asocierea SC EUROMATERIA SRL, SC RICO SRL & SC PRINCER SA contestaţie admisă;

19) 28.09.2015 – Prin Decizia CNSC nr.1619/28.09.2015 autoritatea contractantă SC CNI SA a fost obligată să solicite clarificări de la Asocierea SC EUROMATERIA SRL, SC RICO SRL & SC PRINCER SA, CNI solicită completări / clarificări, se reia procedura de evaluare, comisia respinge oferta ca fiind inacceptabilă;

20) 07.10.2015 – În urma comunicării rezultatului procedurii în 07.10.2015 Asociaţia în cauză a formulat din nou contestaţie;

21) 11.11.2015 – CNSC respinge contestaţia formulată prin Decizia nr.1920/11.11.2015, care a fost ulterior contestată, în data de 23.11.2015, la Curtea de Apel Bucureşti;

22) 18.12.2015 – Curtea de Apel Bucureşti a admis contestaţia prin hotărârea civilă 6338/18.12.2015 care obligă pe CNI să reevalueze oferta;

– Comisia de evaluare a declarat oferta ca fiind admisibilă şi s-a trecut la analiza şi evaluarea ofertei tehnice pe care au declarat-o neconfomă;

23) 19.02.2016 – Pentru a 3-a oară, respectiv 19.02.2016 Asocierea SC EUROMATERIA SRL, SC RICO SRL & SC PRINCER SA a formulat o nouă contestaţie asupra rezultatului procedurii care a fost respinsă de către CNSC prin Decizia nr.391/C10/286 din 16.03.2016;

24) 29.03.2016 – Împotriva deciziei CNSC, Asocierea SC EUROMATERIA SRL, SC RICO SRL & SC PRINCER SA a formulat plângere la Curtea de Apel Bucureşti în 29.03.2016, care a fost respinsă prin Hotărârea Curţii de Apel nr.2395/20.04.2016 care respinge plângerea ca nefondată şi drept urmare procedura a fost anulată;

25) 19.05.2016 – SC AEDIFICIA CARPATI SA contestă documentaţia de atribuire publicată, care cere suspendarea procedurii până la soluţionarea contestaţiei şi eliminarea din Fişa de date a fazei finale de licitaţie electronică şi criteriul de atribuire “preţul cel mai scăzut”;

26) 23.05.2016 – CNSC a suspendat procedura până la soluţionarea pe fond a contestaţiei, prin Decizia nr.145/C5/1065/23.05.2016;

27) 21.06.2016 – Pe fondul cauzei, prin Decizia nr.1078/C5/1065 din 21.06.2016 a dispus continuarea procedurii şi CNI a stabilit un nou termen pentru depunerea ofertelor 28.07.2016;

28) 23.08.2016 -Împotriva Deciziei de mai sus a CNSC, SC AEDIFICIA CARPATI SA a formulat plângere la Curtea de Apel, care a respins prin Hotărârea nr.3927/23.08.2016 ca nefondată plângerea;

29) 10.08.2016 – au fost depuse la CNI 6 oferte pentru DALI;

30) 28.11.2016 – Procedura de atribuire finalizată în 28.11.2016 – s-au depus 2 contestaţii la CNSC în data de 20.12.2016 de către Asocierea SC EUROMATERIA SRL – SC IMERA SRL – SC ADURO IMPEX SRL şi Asocierea SC CORINT SRL – SC GENERAL GAME SRL- SC CRINDESIDGN PROIECT SRL;

31) 31.01.2017 – Prin HCL nr.27/31.01.2017 se aprobă prelungirea termenului prevăzut la art.8 din HCL nr.277/2014 cu 24 luni

32) 19.01.2018 – S-a actualizat Extras plan cadastral + orto-foto plan – Nr. 223988/19.01.2018

33) 29.01.2018 – S-a emis Certificat Urbanism – consolidare si restaurare Cazino – nr. 128/29.01.2018

34) 2018 – Punerea in siguranta a obiectivului de catre UAT Municipiul Constanta:

– S-a emis Dispoziţia de primar pentru comisia constatare a stadiului degradare a cladirii Cazino, nr. 2430/08.06.2018,

-S-a emis Certificatul de Urbanism nr. 3754/12.10.2018,

-S-a emis Autorizația de construire nr. 1302/12.10.2018, privind punere in siguranța a construcției monument istoric Cazino, in regim de urgenta, conform art. 7, pct. 16 din Legea 50/1991

– S-au finalizat lucrările de punere in siguranța a clădirii in martie 2019

35) 06.02.2019 – S-au intocmit si transmis catre CNI: Nota conceptuala si Tema de proiectare, pentru revizuire DALI achizitionat initial de catre CNI

36) 15.02.2019 – Prin HCL nr. 36/15.02.2019, s-au aprobat cheltuielile, pe surse de finantare, conform deviz general extras din DALI, proiect nr. 84/2018, achizitionat de CNI

37) 25.03.2019 – Prin Avizul CTE-MDRAP nr.15/20 din 25.03.2019 s-a aprobat Documentaţia de avizare a lucrărilor de Intervenţie (D.A.L.I.), proiect nr. 84/2018 – Reavizare DALI inițial

38) 08.05.2019 – Prin Hotărârea de Guvern nr.271/08.05.2019 s-au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții “Consolidare si restaurare Cazino Constanta” și lucrări exterioare, municipiul Constanța, județul Constanța – etapa D.A.L.I.;

39) 23.05.2019 – CNI a demarat pentru a patra oara procedura de achiziţie a lucrărilor de proiectare şi execuţie, prin publicarea unui anunţ pe platforma de achiziții publice

40) 16.07.2019 – La aceasta data a avut loc deschiderea ofertelor aferente achiziţie serviciului de proiectare şi execuţia lucrărilor de reabilitare, derulat de CNI prin Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice. S-au depus 3 oferte:

  • Asocierea Eldiclau SRL

  • Asocierea Aedificia Carpaţi SA

  • Asocierea SC Construcţii Erbaşu SA

41) 20.12.2019 – CNI a încheiat cu Asocierea Aedificia Carpaţi SA contractul de proiectare si executie „Consolidare si restaurare Cazino Constanta” (clădire S+P+1E+M pod parțial si rampa de acces către subsol) si lucrări exterioare (reabilitare platforma terasa, rețele utilități, zid de apărare si balustrada)

6 – O NOUĂ SPERANȚĂ

6.1. Considerente istorice arhitecturale

Clădirea Cazinoului este declarată „monument de arhitectură”, ce face parte din patrimoniul cultural naţional și este inclusă în Lista Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii și Cultelor, aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2314/2004, modificat prin Ordinul nr. 2361/2010, la poz. 507, cod CT-II-m-A-02801 Cazinou. Imobilul este monument istoric de categorie ”A”, având cod LMI 2010 CT-II-m-A-02801. Construcţia S+P+E a fost gândită ca un paralelipiped, cu traveea centrală dominantă ca volumetrie şi plastică, iar cele patru volume de colţ rezolvate distinct d.p.d.v. volumetric şi decorativ. Construcţia era înconjurată pe trei laturi (nord, est şi sud) cu portice deschise, asigurând o comunicare directă cu exteriorul, atât la parter cât şi la etaj.

Spaţiile funcţionale erau bine definite pe fiecare nivel, existând o corespondenţă logică între funcţiunile interioare şi expresia volumetrică şi plastică a faţadelor. Accentul funcţional este pus pe spaţiile de loisir şi anume : la parter se găseau sala de biliard, sala de jocuri, sala de lectură, bufet cu laborator, holul de acces cu scara monumentală, anexe şi dependinţe; la etaj se afla sala mare de bal care se putea transformă şi în sală de teatru, înconjurată de terase deschide.

Atât ca tratare volumetrică, cât şi decorativă, clădirea se încadrează în stilul Art Nouveau. Detaliile decorative susţin volumele, subliniază golurile cu elemente vegetale sau inspirate din fauna marină (delfini, peşti, scoici, etc.) sau din arsenalul obiectelor marinăreşti (catarge, prove de corabie, ancore, etc.).

După anul 1914 au intervenit modificări majore planimetrice şi volumetrice şi anume: închiderea cu tâmplărie metalică şi sticlă a porticelor pe laturile est şi sud; supraetajarea clădirii la nivelul teraselor către mare, extinzându-se spaţiile etajului; deschiderea arcadei către holul scării principale.

În perioada 1983 – 1987, au intervenit consolidări structurale, refacerea finisajelor şi a decoraţiilor, înlocuire învelitoare cu tablă zincată, precum şi adăugarea unor spaţii la parter: pe latura est şi sud, necesare pentru dezvoltarea funcţională. În anul 1987 s-a extins parterul cu o travee pe latura de nord-est, integrându-se în arhitectura clădirii în stilul Art Nouveau și s-a extins subsolul în aceeași zonă, realizându-se și o rampă auto de aprovizionare.

În ultimii 20 de ani s-au executat cateva interventii de reparatii si amenajari, dar de fiecare data limitat la o zona de constructie, fără a se rezolva astfel în mod unitar problemele tehnice, structurale ale cladirii. Singurele lucrări de interventii dupa anul 2010 au fost cele de punere în siguranță a imobilului realizate în anul 2019 de catre primăria Constanța, pentru protejarea monumentului de intemperiile meteo, până la începerea lucrărilor de reabilitare.

6.2. Dezbaterea publică pentru stabilirea funcțiunilor noului Cazino

Pentru stabilirea necesității și oportunității reabilitării ansamblului Cazino, a funcțiunilor acestuia, precum și a programului de finanțare în care urma să fie inclus obiectivul, s-a făcut un sondaj de opinie. Ca prim pas în acest demers de reabilitare a clădirii, la inițiativa primarului, municipalitatea a organizat o dezbatere publică pe tema ”Reabilitarea clădirii istorice a Cazinoului din Constanța”, care a presupus consultarea populației prin completarea unui chestionar on line în perioada 15.02.2018 – 28.02.2018. În acest sens, în calitate de consilier tehnic-investiții, am întocmit chestionarul ce a stat la baza dezbaterii publice, care a fost promovat pe paginile de internet și de facebook ale Primăriei municipiului Constanța, inclusiv pe pagina de internet a SPIT.

Pe parcursul perioadei de chestionare a populației, numărul respondenților a fost 20.659, funcțiunea cea mai agreată fiind cea de Sală de concerte, teatru, cinematecă, fiind urmată de ce cea de Cafenea, ceainărie, cofetărie și Centru expozițional,

În urma dezbaterii publice, s-au identificat următoarele rezultate majoritare:

A) Propuneri cu funcțiuni principale, instructive şi culturale:

• Sală de concerte cu acustică adecvată, teatru, cinematecă, conferințe la etaj

(care să includă scena mare și culise pentru artiști);

• Centru expozițional, cu simeze pentru expoziții de artă, vernisaje, lansări de carte;

B) Propuneri pentru alimentație publică:

  • O parte din activitățile asigurate în interiorul Cazinoului să fie generatoare de venit pentru a acoperi cheltuielile sale de funcționare și de mentenanță.

  • Activități propuse în acest sens și selectate cu majoritate de cetățeni:

    • Cafenea, ceainărie, cofetarie;

    • Restaurant.

C) La funcțiunile propuse sunt necesare şi spaţii administrative:

• Monitorizare video și sisteme de pază şi protecție;

• Sisteme de sonorizare și lumini corespunzator pentru sălile de concerete;

• Sisteme de ventilație corespunzătoare;

• Birouri pentru director și pentru curator evenimente culturale;

• Birouri administrație;

• Spații tehnice la subsol;

• Centrala termică;

• Lifturi de persoane/marfă.

6.3. Consolidarea și renovarea Cazinoului, în curs de execuție

Dat fiind faptul că documentaţia tehnico-economică în baza căreia s-au demarat procedurile de achiziţii nu mai era de actualitate și urmare a modificărilor legislative și normative, în perioada 2014-2019, a fost necesară actualizarea documentației tehnico-economice achiziționate cu 5 ani în urmă.

După anularea procedurilor de achiziție anterioare, în martie 2018, am participat împreună cu dl viceprimar Babu Dumitru la ședința de lucru care a avut loc la sediul Companiei Naționale de Investiții, pentru discuții cu privire la blocajele cu care s-a confruntat instituția în încercarea de a achiziționa proiectarea și execuția reabilitării obiectivului pe baza documentațiilor transmise de autoritatea locală, care datorită modificărilor legislative nu mai puteau fi folosite și era necesară actualizarea acestora.

Ca urmare a solicitării Companiei Naționale de Investiții, ținând cont și de rezultatele dezbaterii publice, am fost desemnată să întocmesc Nota conceptuală și Tema de proiectare, in conformitate cu noua legislație, documente pe care le-am supus aprobării ordonatorului de credite și le-am transmis către Compania Națională de Investiții, împreună cu Certificat de urbanism nr. 1422 din 04.04.2018, pentru a începe demersurile privind achiziția serviciului de elaborare a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI), inclusiv actualizarea studiilor de teren.

Prin această documentație s-au propus, atât realizarea de reparații structurale care vizează și lucrări de îmbunătățire a durabilității elementelor structurale, cât și alte transformări cerute de funcționalitate, care reclamă consolidări locale. În acest sens, proiectantul urma să analizeze modalitatea de adaptare a funcțiunilor clădirii, în consens cu destinația de „construcții administrative și social culturale”, conform specificații din cadastru.

Proiectul propus privind „Consolidare si restaurare Cazino Constanța (clădire S+P+1E+M pod parțial și rampă de acces către subsol) și lucrări exterioare (reabilitare platformă terasă, rețele utilități, zid de apărare si balustradă) se va realiza de către CNI, într-o perioadă cuprinsă între anii 2020- 2022, în colaborare cu municipiul Constanța. Se va acorda o atenție deosebită armonizării arhitecturale a întregului ansamblu în stil Art Nouveau, prin corectarea greșelilor arhitecturale realizate în cadrul lucrărilor de reabilitări anterioare și se va include refacerea elementului arhitectural „scoica” de la etajul superior, de pe fațada dinspre mare. Totodată, prin acest proiect, se va avea în vedere și realizarea unor lucrări de consolidare a terenului de fundare care a suferit în timp datorită acțiunii subterane a apei mării infiltrate în terenul de fundare, prin injectare de betoane și alte tehnologii.

Într-o primă etapă, Compania Naționala de Investiții a achiziționat Documentația de avizare a lucrărilor de Intervenție (D.A.L.I.), proiect nr. 84/2018 – Reavizare D.A.L.I. inițial. În calitate de reprezentant al municipalității din partea Serviciului Investiții, am analizat indicatorii tehnico-economici prezentați de proiectantul din partea C.N.I., am întocmit proiectul de hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru lucrările ce revin municipalității și l-am supus spre avizare primarului și spre aprobare Consiliului Local, care a aprobat contribuția financiară a autorității locale pentru execuția lucrărilor exterioare (reabilitare platformă terasă, rețele utilități, zid de apărare și balustradă).

În ședința Consiliului Local din data de 15.02.2019, prin HCL nr. 36/15.02.2019, s-au aprobat cheltuielile, pe surse de finanțare, conform deviz general extras din DALI, proiect nr. 84/2018, achiziționat de CNI.

Ulterior am participat alături de dl viceprimar Răsăuțeanu Costin Ioan la fiecare etapă de analiză şi avizare a D.A.L.I., în ședințele Comisiei Tehnico-Economice ale Ministerului Dezvoltării Regionale Administrației Publice si ale Companiei Naționale de Investiții, care au avut loc în București, la sediul Ministerului Justiției. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin Avizul CTE-MDRAP nr.15/20 din 25.03.2019, care a stat la baza aprobării fondurilor necesare execuției lucrărilor de către CNI, prin Hotărârea de Guvern nr.271/08.05.2019.

Asocierea de companii care a câștigat licitația derulată de către Compania Națională de Investiții, pentru proiectarea și execuția lucrărilor de reabilitare, are la dispoziție prin contract trei luni pentru realizarea proiectului tehnic şi încă 27 de luni, pentru lucrările de consolidare şi restaurare a imobilului. Finanțarea obiectivului de investiții va fi asigurată de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Publice și se va realiza, prin Compania Naționala de Investiții, în cadrul Programului Național de Construcții de Interes Public sau Social, in conformitate cu prevederile OG 25/2001 cu modificările și completările ulterioare.

Prezent la Constantă pentru a preda amplasamentul Cazinoului, în data de 16.03.2020, ministrul Dezvoltării, Ion Ștefan, a anunțat că va urmări îndeaproape lucrările la acest obiectiv „pentru că este un simbol al litoralului şi al României, o bijuterie a arhitecturii. Conform contractului, vor fi demarate lucrări de consolidare şi restaurare a clădirii principale, cu subsol, parter, etajul unu şi mansardă, pod parțial şi rampă de acces către subsol. Autoritatea locală se va ocupa de zonele exterioare, unde va fi reabilitată platforma terasei, vor fi refăcute zidul de apărare şi balustrade, vor fi modernizate rețelele electrice și se vor racorda utilitățile la obiectiv (apa-canal, internet, rețele electrice). Valoarea lucrărilor de restaurare se ridică la peste 56 de milioane de lei.”

În prezent, imobilul Cazino din Constanța (teren + construcție) este transferat pentru o perioadă la Guvern, pentru a fi reabilitat prin Compania Națională de Investiții, care în anul 2020 a semnat contractul de proiectare și execuție a lucrărilor de reabilitare a clădirii Cazinoului. Autorității locale din Constanța ii va reveni sarcina reabilitării zidului de sprijin, a platformei, precum și a punerii în funcțiune a clădirii prin racordarea la utilități. Totodată, pentru protejarea falezei de intemperiile meteo și implicit a clădirii Cazinoului, este în curs de execuție proiectul derulat de Administrația Națională ”Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral, pentru Reducerea Eroziunii Costiere, ce constă în lucrări de reabilitare a zonei costiere, prin consolidarea si realizarea unei centuri de anrocamente de-a lungul zidului de sprijin.

În aceste condiții, putem spera că ansamblul Cazinoului din Constanța astfel reabilitat să reziste încă 40 de ani, conform normative, fără intervenții majore de reabilitare, doar cu lucrări curente de întreținere și cu susținere financiară din partea statului și a autorității locale.

CONCLUZII

Cazinoul are o istorie bogată, începând din 1903 când a fost semnat prima data contractul de proiectare, până în zilele noastre. Clădirea a avut o istorie zbuciumată, a supraviețuit bombardamentelor (atât în 1916, cât și in 1941), ulterior a fost reparat, extins, reamenajat (1912, 1923, 1928, 1934, 1947, 1951, 1974, 1987), apoi a fost transformat în Casa de Cultură a Sindicatelor (1947) iar din 2010 nu s-au mai efectuat lucrări de reparații.

Aprofundând istoria clădirii Cazinoului și fiind martor la blocajele administrative din ultimii 10 ani la care a fost supus obiectivul, am observat că istoria monumentului secular s-a tot repetat iar ghinionul și fantomele despre care se povestea ca este bântuită clădirea, nu au fost decât orgoliile politice din mai multe perioade istorice, o slabă capacitate de administrare de către cei care s-au perindat la conducerea clădirii, dar și o legislație lacunară și permisivă cu privire la modalitatea de derulare a lucrărilor de achiziții publice pentru renovarea unor obiective de patrimoniu național, de interes major pentru țară. Un obiectiv de o asemenea anvergură, aflat într-o zonă expusă intemperiilor meteo, presupune cheltuieli sporite de întreținere, ce depășesc capacitățile financiare ale unui buget auster, fără susținere financiară din partea statului și fără o legislație specifică pentru întreținerea monumentelor arhitecturale de anvergură internațională.

Prin realizarea acestui obiectiv va fi readusă circuitului public și pusă în valoare cea mai importantă clădire publică din țară realizată în stil Art Nouveau, cu o remarcabilă unitate stilistică. În urma realizării lucrărilor de consolidare și restaurare, Cazinoul va deveni un veritabil centru cultural și de divertisment de anvergură internațională și va recăpăta menirea de loc unde se pot organiza simpozioane, vernisaje de artă, concerte, baluri, evenimente fastuoase și atractive, de interes atât pentru locuitorii Constanței, cât și pentru turiștii veniți pe litoralul românesc, fiind astfel pus în valoare acest monument istoric de arhitectură unic în Europa.

APARATUL CRITIC – Aprecieri asupra documentarului

Cazinoul din Constanța, de la istorie și legendă la soluțiile actuale”,

  • elaborat de Mirela Iuliana TURTOI

Lucrarea de faţă are un caracter inedit, atât prin conținutul istoric şi legendar al Cazinoului din Constanta, cât şi prin multitudinea de date tehnice şi organizatorice din perioada actuală, dezvăluind atât mecanismele autorităților locale, cât şi naționale, cu privire la licitațiile şi eforturile depuse pentru a desemna o echipă câștigătoare (proiectant + constructor) pentru restaurarea acestui monument de clasa A, considerat un simbol al Constanței.

Autoarea a creat, prin această lucrare, un itinerar literar şi tehnic, parcurgând toate etapele de dezvoltare a Cazinoului, făcând referire atât la mărirea şi decăderea acestui edificiu, cât şi la evenimentele care l-au marcat.

Această lucrare aduce un plus semnificativ la cunoașterea istoriei zbuciumate a Cazinoului din Constanţa şi se adresează atât specialiștilor din domeniul arhitecturii, experților în restaurări, organelor statale de profil, autorităților locale, cât şi publicului constănțean, turiștilor, iubitorilor orașului nostru.

Arhitect Radu-Ştefan CORNESCU

Bibliografie

– Documente privind etapele de promovare ale Cazinoului din Constanța, în cadrul procedurilor administrative, a licitațiilor publice și demersurilor publice de aprobare a documentațiilor tehnico-economice, din administrația publică locală și instituțiile publice centrale

– Radu Ștefan Cornescu, “Cazinoul din Constanța – scurtă istorie în imagini”, ed. Boldaș, Constanța, 2011;

– Doina Păuleanu „Cazinoul din Constanta. Boemă, loisir și patrimoniu European la Marea Neagră”, ed. Ex Ponto, Constanța, 2011;

Web site-uri de profil:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cazinoul_din_Constan%C8%9Ba

https://www.cugetliber.ro/stiri-politica-un-vis-devenit-realitate-incepe-restaurarea-cazinoului-constanta-393150

https://adevarul.ro/locale/constanta/expozitia-celor-trei-cazinouri

https://www.ziuaconstanta.ro/in-constanta/constanta-de-odinioara-in-imagini/cazinoul-din-constanta-zbucium-de-istorie-53816-380233.html

https://adevarul.ro/locale/constanta/fascinanta-poveste-cazinoului-constanta-cladirea-trei-fundatii-destramau-vieti-intr-o-clipita-zice-simbolul-orasului-bantuit

Un parlamentar constănțean propune SALVAREA Cazinoului prin MODIFICAREA LEGII ACHIZIȚIILOR PUBLICE. Incredibil: GUVERNUL se… OPUNE!

Contestarea procedurilor de achiziţii publice a devenit un lux. Ce alternativă au contestatorii?

Asociatia Artisti Dobrogeni
LEGENDELE DE PE PLAIURILE BALAURILOR – VULCANII NOROIOSI
Asociatia Artisti Dobrogeni
LEGENDA COMPLEXULUI RUPESTRU DE LA ALUNIȘ
Asociatia Artisti Dobrogeni
MUZEUL CARSIUM SI CASTRUL ROMAN