Asociatia Artisti Dobrogeni

MUZEUL CARSIUM SI CASTRUL ROMAN


 

           

            

           

MUZEUL CARSIUM SI CASTRUL ROMAN

Muzeul Carsium de la Hârşova a fost amenajat în primii ani ai secolului al XX-lea, în clădirea vechii şcoli de stat din oras, de catre învăţătorul Vasile Cotovu, fiul lui Ioan Cotovu, întemeietorul școlii. Gratie strădaniei dascălului, a copiilor şi locuitorilor orașului, sau reunit în cadrul muzeului de-a lungul timpului fragmente de inscripții, vase întregi şi fragmentare, monede, tablouri, roci, costume populare.

Familia Regală a vizitat școala in timp ce se afla într-un voiaj pe Dunăre, şi cu acest prilej a avut loc şi inaugurarea muzeului la 1 mai 1904. In Cartea de Aur a muzeului stau mărturie in acest sens semnăturile Regelui Carol I şi ale Reginei Elisabeta.

Potrivit cronicarului Evlia Celebi, localitatea Harsova a figurat în documentele otmane cu numele de Harisova. La Hârşova se cunoaşte cel mai mare număr de stâlpi miliari (borne de drum roman) din Dobrogea: zece până în prezent. Acest fapt demonstrează că autorităţile au reparat şi întreţinut, în antichitate, în condiţii optime, permanent, drumurile care-i asigurau legătura fie de-a lungul limesului dunărean, fie în interiorul provinciei cu celelalte aşezări. De aici rezultă şi importanţa localităţii antice ca zonă comercială şi de tranzit, cum demonstrează descoperirile de excepţie făcute de-a lungul timpului.

Pe malul Dunării, pot fi identificate resturile unui zid medieval ce aparținea unui ansamblu portuar al Cetății Carsium, una dintre puținele pe acest segment al Dunării de Jos, care operează, cu mici întreruperi, timp de 18 secole în aceeași zonă.

Cetatea veche a fost construită cel mai probabil în a doua jumătate a secolului I și reconstruită de Traian la începutul secolului al doilea, apoi de Constantin cel Mare, apoi de Iustinian. În secolul al XIII-lea așezarea a fost dominată de genovezi și apoi inclusă în Țara Românească. De la mijlocul secolului al XV-lea este o fortăreață otomană. Rămășițele fortăreței medievale, precum și turnurile instituției otomane care apără orașul sunt încă vizibile astăzi. Zidul portului medieval, precum și rămășițele vechilor facilități portuare sunt încă văzute pe Dunăre

Sursele istorice indică distrugerea repetată a cetăţii şi refacerea ei în timpul împăraţilor Constantin cel Mare şi Justinian.

În ultima perioadă a vieţii sale, cetatea este teatrul unor sângeroase confruntări între Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist, suferind numeroase distrugeri. Prin pacea de la Adrianopol, Poarta este obligată să dărâme fortificaţiile de pe malul drept al Dunării, iar cetatea este aruncată în aer. Pe locul ei se clădeşte Hârşova modernă.

Din ruinele cetăţii, astăzi, se mai văd câteva ziduri impunătoare. „Turnul comadantului”, pe latura de nord a incintei mici, se păstrează pe înălţimea de peste 9 m. La Dunăre, un zid monumental, lung de cca 40 m, marchează zona în care a activat portul din antichitate până la distrugerea cetăţii, vreme de 17-18 secole.

Documentar realizat de Mirela Iuliana Turtoi.

Asociatia Artisti Dobrogeni
CAZINOUL DIN CONSTANȚA, DE LA ISTORIE ȘI LEGENDĂ LA SOLUȚIILE ACTUALE
Asociatia Artisti Dobrogeni
LEGENDELE DE PE PLAIURILE BALAURILOR – VULCANII NOROIOSI
Asociatia Artisti Dobrogeni
LEGENDA COMPLEXULUI RUPESTRU DE LA ALUNIȘ